Tineretul Social Democrat

S T A T U T U L
PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
- Bucureşti, 19 mai 2005 -
2
C A P I T O L U L I
DISPOZIŢII GENERALE
Secţiunea 1
Denumirea, însemnul partidului şi semnul electoral
Articolul 1
Denumirea partidului este Partidul Social Democrat -prescurtat P.S.D.
Articolul 2
Semnul electoral al Partidului Social Democrat constă în trei boboci de trandafir ce au la
baza tulpinilor înscrisă denumirea prescurtată a partidului - P.S.D., iar însemnul partidului
este mâna cu trandafir - însemnul Internaţionalei Socialiste.
Secţiunea a 2-a
Definirea, scopurile şi obiectivele partidului
Articolul 3
(1) Partidul Social Democrat este un partid modern, de centru stânga, un partid naţional, cu
vocaţie europeană, care promovează idealurile Revoluţiei Române din 1989, continuatorul
tradiţiei de peste 100 de ani a social – democraţiei, care militează pentru edificarea în
România a unui stat de drept, social si democrat.
(2) Partidul Social Democrat promovează doctrina social-democrată contemporană,
fundamentată pe principiile de libertate, dreptate socială, egalitate de şanse şi solidaritate.
(3) Partidul Social Democrat este un partid deschis care se adresează, prin întreaga sa
activitate politică, tuturor categoriilor sociale, cetăţenilor care consideră munca şi
creativitatea elementul fundamental al existenţei şi al formării personalităţii.
(4) Partidul Social Democrat acţionează pentru respectarea Constituţiei României şi a
legilor ţării, a formei republicane de guvernământ, pentru apărarea suveranităţii naţionale, a
independentei şi unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept.
3
(5) Partidul Social Democrat contribuie la libera exprimare a voinţei politice a cetăţenilor,
promovează respectarea principiilor democraţiei, pluralismului politic şi separaţiei puterilor
în stat, asigurarea unor raporturi corecte între individ, societatea civilă şi stat.
(6) Partidul Social Democrat stimulează competiţia internă pentru promovarea în structurile
de partid, administrative sau în Parlament, a acelor membri care au demonstrat o pregătire
profesională recunoscută şi o probitate morală necontestată. În acest scop se instituie
alegerile preliminare pentru desemnarea candidaţilor partidului la funcţia de deputat sau
senator.
Articolul 4
Partidul Social Democrat urmăreşte numai obiective politice în conformitate cu Statutul şi
Programul Politic ale partidului, astfel:
(1) promovează valorile şi interesele naţionale, principiile social-democraţiei moderne şi ale
consolidării statului de drept;
(2) susţine că proprietatea privată stă la baza economiei de piaţă, fiind expresia economică
a liberei iniţiative a cetăţeanului; consideră că proprietatea privată este un factor esenţial al
progresului economic general şi al bunăstării individuale; se pronunţă pentru
dimensionarea raţională, pe criterii de eficienţă, a proprietăţii publice şi private a statului;
(3) susţine restructurarea şi modernizarea economiei naţionale, procesul de privatizare,
pentru realizarea economiei sociale de piaţă, precum şi continuarea reformei în
administraţia publică centrală şi locală, subordonată slujirii intereselor cetăţenilor; militează
pentru promovarea descentralizării în economie şi administraţia publică şi pentru
concretizarea rolului statului ca forţă de echilibru în societate;
(4) elaborează şi susţine programe care să asigure înfăptuirea reformei economice şi
sociale, a echităţii sociale exprimate prin egalitatea şanselor pentru toţi cetăţenii ţării,
promovarea şi afirmarea valorilor umane;
(5) elaborează şi susţine programe concrete de protecţie socială a categoriilor defavorizate,
aplicând imperativul justiţiei sociale; promovează solidaritatea umană, spiritul comunitar de
întrajutorare, respectul persoanei şi al familiei, în vederea creşterii coeziunii sociale şi
refacerii relaţiilor fireşti între cetăţean şi stat;
(6) promovează dezvoltarea învăţământului, ştiinţei şi culturii, a bisericii şi tradiţiilor sale -
condiţii esenţiale ale progresului general al ţării şi ale spiritualităţii româneşti şi universale;
(7) recunoaşte şi susţine rolul femeii în familie şi în societate, egalitatea de şanse între
femei şi bărbaţi şi promovează accesul la reprezentare proporţională a femeilor în toate
funcţiile şi structurile politice.
(8) promovează programe şi acţiuni de formare şi afirmare a tineretului;
(9) militează pentru ocrotirea sănătăţii şi protecţia mediului ambiant;
4
(10) apără drepturile şi libertăţile omului; respectă dreptul la identitate culturală, lingvistică,
religioasă şi etnica al cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale; combate
extremismul de orice fel, manifestările de rasism, şovinism, separatism etnic sau teritorial;
(11) susţine strategia de integrare a României în structurile europene şi euroatlantice;
promovează politica externa a statului consacrată dezvoltării relaţiilor cu toate statele,
îndeosebi cu ţările vecine;
(12) aderă la valorile şi principiile promovate de Internaţionala Socialistă şi militează pentru
aplicarea acestora în viaţa social-politică românească; colaborează şi întreţine relaţii cu
partide sau organizaţii social-democrate sau de altă orientare politică democratică.
C A P I T O L U L II
MEMBRII PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
DREPTURI ŞI ÎNDATORIRI
Secţiunea 1
Calitatea de membru al partidului
Articolul 5
(1) Poate deveni membru al Partidului Social Democrat, pe baza liberei adeziuni, orice
cetăţean român fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă, sex, avere sau origine socială
şi care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) a împlinit vârsta de 18 ani;
b) recunoaşte Statutul şi Programul Politic ale Partidului Social Democrat;
c) manifestă angajare şi spirit de dăruire pentru înfăptuirea scopurilor şi obiectivelor
partidului;
d) are o conduită profesională, morală şi politică corespunzătoare intereselor ţării şi
ale partidului;
e) are recomandare din partea unui membru al Partidului Social Democrat .
(2) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot deveni membri ai P.S.D.
şi pot constitui grupe de partid, cu respectarea legislaţiei statului pe teritoriul căruia se află.
Articolul 6
(1) Adeziunea, recomandarea, hotărârea de primire în partid, precum şi confirmarea
acesteia compun fişa de primire în partid; fişa de primire în partid se depune la organizaţia
locală în raza căreia solicitantul are domiciliul, reşedinţa sau zona unde îşi desfăşoară
activitatea. În cazul persoanelor prevăzute la Articolul 5, alin. (2), fişa de primire în partid se
depune la Consiliul Naţional, care ţine şi evidenţa acestora.
5
(2) Biroul organizaţiei locale va dezbate şi va aproba adeziunea care îndeplineşte condiţiile
cerute de statut, în prezenţa solicitantului, în termen de cel mult o lună.
(3) Calitatea de membru al P.S.D. se dobândeşte la data hotărârii Biroului organizaţiei
locale, confirmată în prezenţa solicitantului, de către Biroul organizaţiei de partid teritoriale.
(4) Hotărârea Biroului organizaţiei locale sau a Biroului organizaţiei teritoriale poate fi
contestată de cei interesaţi, în termen de 15 zile, la Comitetul Executiv al Consiliului
organizaţiei judeţene sau al municipiului Bucureşti, care se pronunţă prin decizie definitivă.
(5) Atestarea apartenenţei la Partidul Social Democrat se face pe baza carnetului de
membru al partidului, eliberat potrivit normelor stabilite de Comitetul Executiv Naţional al
P.S.D.
Articolul 7
Nu pot fi membri ai Partidului Social Democrat:
(1) persoanele care fac parte din alte partide sau alianţe politice din ţară sau din străinătate;
(2) persoanele compromise moral şi politic, inclusiv prin acţiuni abuzive în slujba dictaturii şi
totalitarismului;
(3) persoanele condamnate pentru acţiuni contrare Revoluţiei Române din Decembrie
1989; persoanele care au suferit condamnări pentru trădarea intereselor ţării, corupţie,
infracţiuni săvârşite cu violenţă şi alte fapte antisociale grave; persoanele care au dosare
penale în curs de cercetare pentru diferite infracţiuni pot fi primite în partid numai după
soluţionarea definitivă în justiţie a cazurilor respective;
(4) persoanele lipsite de drepturi electorale; persoanele cărora, în mod expres, prin lege, le
este interzisă asocierea politică;
(5) persoanele care se află în situaţiile de interdicţie prevăzute de legea partidelor politice;
(6) persoanele care au săvârşit grave abuzuri în funcţiile publice sau politice;
(7) persoanele care promovează violenţa, ideologia fascistă, anarhismul, rasismul,
şovinismul şi orice alte idei ori acţiuni extremiste sau contrare drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului;
(8) persoanele care fac parte din organizaţii apolitice care promovează obiective sau
programe contrare principiilor Partidului Social Democrat; persoanele care fac parte din
asociaţii sau organizaţii secrete din ţară sau de peste hotare.
Articolul 8
(1) Cetăţenii români care nu au calitatea de membri ai P.S.D., dar care recunosc şi sunt de
acord cu principiile şi programele partidului, pot activa ca simpatizanţi ai Partidului Social
Democrat.
6
(2) Evidenţa simpatizanţilor P.S.D. se ţine de către organizaţiile de partid pe lângă care
aceştia doresc să activeze.
Secţiunea a 2-a
Drepturile membrilor
Articolul 9
Membrii Partidului Social Democrat au următoarele drepturi:
(1) să-şi exprime liber opinia, în cadru organizat, cu privire la opţiunile politice ale partidului,
la activitatea organelor de conducere ale acestuia şi a reprezentanţilor partidului în
organele autorităţilor publice;
(2) să fie informaţi cu privire la activitatea organelor de conducere ale partidului, precum şi
a reprezentanţilor partidului în organele autorităţilor publice;
(3) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale partidului la diferite niveluri;
(4) să propună şi să fie propuşi candidaţi pe listele electorale ale partidului în condiţiile legii;
să fie recomandaţi pentru ocuparea unor funcţii în administraţia publică locală şi centrală;
(5) să participe la luarea hotărârilor în cadrul organizaţiilor Partidului Social Democrat
potrivit competenţelor stabilite în Statut;
(6) să fie consultaţi periodic, în problemele politice, economice, sociale sau organizatorice
fundamentale, iar opiniile majoritar exprimate să determine adoptarea deciziilor;
(7) să beneficieze de protecţia partidului şi a organelor sale de conducere faţă de atacurile
şi presiunile politice injuste, de orice fel;
(8) să participe la şedinţele în care se discută problemele legate de persoana şi activitatea
lor;
(9) să aibă iniţiativă legislativă în Parlamentul României sau în Consiliile locale şi judeţene
în condiţiile legii, precum şi iniţiativă politică, şi să ceară examinarea acestora în cadrul
organizaţiei din care fac parte;
(10) să se autosuspende din partid pentru îndeplinirea unor funcţii incompatibile cu
calitatea de membru, sau pentru alte cauze, cu încunoştiinţarea organizaţiei din care fac
parte; la expirarea perioadei de autosuspendare, în cazul revenirii în partid, acestora li se
poate recunoaşte continuitatea vechimii în partid;
(11) să demisioneze din partid în orice moment, cu efect imediat;
(12) să se adreseze forurilor de partid în orice probleme de interes public sau personal.
7
Secţiunea a 3-a
Îndatoririle membrilor
Articolul 10
Membrii Partidului Social Democrat au următoarele îndatoriri:
(1) să militeze pentru unitatea, indivizibilitatea, suveranitatea şi independenţa statului
naţional român, pentru ridicarea prestigiului României în lume;
(2) să cunoască şi să respecte Statutul şi Programul Politic al P.S.D.;
(3) să acţioneze pentru înfăptuirea obiectivelor din Programul Politic;
(4) să contribuie la formarea şi promovarea unui mod de lucru democratic, prin acceptarea
pluralismului de idei şi diversităţii opiniilor exprimate în mod liber, în cadrul organizat al
partidului, prin respectarea hotărârilor majorităţii şi a celor adoptate de organele ierarhic
superioare ale partidului şi să asigure aplicarea lor;
(5) să participe cu regularitate la adunările generale ale organizaţiei de partid şi la celelalte
activităţi organizate;
(6) să nu exprime în public, în numele partidului, păreri ce contravin orientărilor acestuia şi
să nu participe la manifestări cu astfel de caracter;
(7) să respecte disciplina de partid şi caracterul confidenţial al unor documente sau
informaţii de partid;
(8) să militeze pentru păstrarea şi întărirea unităţii partidului;
(9) să dovedească, în întreaga lor activitate, corectitudine şi moralitate, să nu aducă daune
imaginii şi prestigiului partidului;
(10) să acţioneze în vederea creşterii influenţei partidului în societate şi a atragerii de noi
membri în rândurile acestuia;
(11) să plătească cotizaţia de membru al partidului.
8
Secţiunea a 4-a
Sancţiuni disciplinare.
Proceduri de aplicare.
Articolul 11
Membrilor Partidului Social Democrat care au săvârşit abateri de la prevederile Statutului
ori care prin activitatea sau comportamentul lor aduc prejudicii partidului li se aplică, în
funcţie de gravitatea acestora, una din următoarele sancţiuni:
(1) discutarea şi avertizarea în Biroul organizaţiilor locale sau teritoriale în evidenţa căreia
se află sau în organul de conducere din care fac parte;
(2) avertismentul ultimativ;
(3) suspendarea din funcţie pe timp limitat ori revocarea din funcţia de conducere;
(4) retragerea sprijinului politic pentru funcţia obţinută;
(5) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni din calitatea de membru al partidului;
(6) excluderea din Partidul Social Democrat.
Articolul 12
(1) Sancţiunile prevăzute la art. 11 alin. (1), (2), (5) şi (6) se hotărăsc de organele de
conducere ale organizaţiei din care face parte membrul de partid respectiv, cu votul
majorităţii membrilor acestuia şi vor fi confirmate de organul ierarhic superior. Procedura de
sancţionare se declanşează din oficiu sau la cererea organelor ierarhic superioare.
(2) Suspendarea ori revocarea din funcţia de conducere pe care o îndeplineşte se face de
către organul care l-a ales.
(3) Retragerea sprijinului politic se hotărăşte de către organul de conducere al partidului
care l-a acordat sau de către organul ierarhic superior.
(4) Membrii de partid din organele alese ale P.S.D. pot fi excluşi din partid numai cu
acordul formulat în scris de către organul de conducere din care fac parte.
(5) Ridicarea sancţiunii este de competenţa organului de conducere care a hotărât
aplicarea acesteia, după împlinirea unui termen de cel puţin şase luni.
(6) Reprimirea în partid se poate face numai după împlinirea unui termen de cel puţin un an
de la data rămânerii definitive a hotărârii de excludere.
9
Articolul 13
(1) Hotărârea de sancţionare poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare la
Comisia Judeţeană de Arbitraj şi Integritate Morală sau a municipiului Bucureşti ori, după
caz, la Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală a Partidului Social Democrat, în
raport cu funcţia deţinută de cel în cauză la nivel teritorial sau central, ori cu organul care a
aplicat sancţiunea.
(2) Hotărârea de excludere din partid a unui membru al Consiliului National se poate ataca
numai la Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală a Partidului Social Democrat, în
termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii de sancţionare.
Secţiunea a 5-a
Încetarea sau pierderea calităţii de membru al partidului
Articolul 14
(1) Calitatea de membru al Partidului Social Democrat încetează sau se pierde prin
demisie, radiere sau excludere.
(2) Demisia are loc în baza şi la data depunerii cererii, ca expresie a voinţei liber exprimate
de persoana în cauză. Se consideră de drept demisie înscrierea celui în cauză într-un alt
partid politic.
(3) Radierea se face în cazurile de deces sau de pierdere a drepturilor electorale ori a
cetăţeniei române.
(4) Excluderea se hotărăşte conform prevederilor art.12 alin.(1) din Statutul P.S.D.
10
C A P I T O L U L III
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI ORGANELE DE CONDUCERE ALE P.S.D.
PROCEDURA DE ALEGERE ŞI COMPETENŢELE
Secţiunea 1
Principii de organizare
Articolul 15
(1) Partidul Social Democrat este organizat şi funcţionează, potrivit legii, pe criteriul
administrativ-teritorial, cuprinzând:
a) grupe de membri de partid;
b) organizaţii locale, de regulă, pe raza secţiilor de votare;
c) organizaţii teritoriale: comunale, orăşeneşti, municipale, respectiv de sector în
cadrul municipiului Bucureşti;
d) organizaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) Organizaţiile Partidului Social Democrat prevăzute la alin. (1) au autonomie în
organizarea şi desfăşurarea activităţii politice.
Articolul 16
În cadrul organizaţiilor teritoriale se pot organiza structuri ale partidului pentru soluţionarea
problemelor specifice unei anumite categorii socio-profesionale.
Articolul 17
(1) Organele de conducere ale partidului la nivel teritorial, judeţean şi central sunt alese
prin vot secret.
(2) Un membru al PSD poate ocupa, concomitent, cel mult două funcţii în cadrul organelor
de conducere ale partidului de la diferite niveluri.
Membrii de partid care îndeplinesc funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene sau a
municipiului Bucureşti nu vor putea dobândi decât cel mult o funcţie în structurile naţionale
şi nu pot îndeplini şi funcţia de preşedinte în structurile municipale, orăşeneşti sau
comunale.
(3) Funcţiile de conducere în organizaţiile locale şi teritoriale, precum şi în organizaţiile
judeţene şi a municipiului Bucureşti ale Partidului Social Democrat, pot fi ocupate numai de
membrii partidului care au domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă în raza teritorială a
organizaţiei locale sau, după caz, în unităţile administrativ-teritoriale respective.
(4) Organele de conducere ale partidului îşi desfăşoară activitatea statutar, în prezenţa
majorităţii membrilor acestora.
11
(5) Hotărârile organelor de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi,
dacă Statutul nu prevede altfel.
(6) Hotărârile adoptate sunt obligatorii, indiferent de poziţia exprimată prin vot şi de funcţia
ocupată în partid; hotărârile organelor de conducere ierarhic superioare sunt obligatorii
pentru organele şi organizaţiile componente.
(7) În organele de conducere se asigură, pe cât posibil, reprezentarea diverselor categorii
sociale, precum şi promovarea unui număr de tineri şi femei, proporţional cu ponderea
acestora în partid.
(8) În organele de conducere ale partidului vor fi reprezentate organizaţiile componente în
funcţie de numărul membrilor, al activităţii politice şi al rezultatelor obţinute în alegerile
locale şi parlamentare.
(9) Membrii partidului îşi pot depune candidatura, pentru orice funcţie de conducere, cu
respectarea criteriilor şi obligaţiilor prevăzute în Statutul PSD.
Membrii de partid care se înscriu în competiţie pentru diversele funcţii de conducere
trebuie să dovedească experienţă politică, profesionalism, vechime în partid în raport de
funcţia pentru care candidează, prestigiu şi autoritate morală în organizaţie şi societate.
(10) Pentru a putea candida în organele de conducere de la nivelul oraşelor, municipiilor,
judeţelor, municipiului Bucureşti, precum şi de la nivel naţional, se introduce următoarea
vechime în partid:
a) pentru oraşe şi municipii minimum 1 an;
b) pentru judeţe şi municipiul Bucureşti minimum 2 ani;
c) pentru organele centrale minimum 3 ani.
(11) Pentru membrii organizaţiei de tineret limitele de vechime în partid sunt:
a) pentru oraşe, municipii, judeţe şi municipiul Bucureşti 1 an;
b) pentru organele centrale 2 ani.
(12) De la această regulă se pot admite excepţii, în cazul unor comasări prin absorbţie cu
alte partide sau în alte situaţii, cu aprobarea Consiliului Naţional al PSD.
(13) Preşedinţii organizaţiilor de tineret şi de femei de la toate nivelurile (comunal,
municipal, judeţean, naţional) sunt asimilaţi vicepreşedinţilor din organizaţia PSD
corespunzătoare.
(14) În organele de conducere se asigură reprezentarea unui număr de femei proporţional
cu ponderea acestora în partid, dar nu mai puţin de 25 %.
12
Secţiunea a 2-a
Organizaţia locală a P.S.D.
Articolul 18
Unitatea de bază a PSD este organizaţia locală care reuneşte membri de partid de pe raza
uneia sau a mai multor secţii de votare, având cel puţin 20 de membri.
Articolul 19
(1) Organele de conducere ale organizaţiei locale sunt adunarea generală a membrilor
acesteia şi biroul organizaţiei.
(2) Adunarea generală a organizaţiilor locale se convoacă, de regulă, lunar, dar nu mai
puţin decât o dată pe trimestru, de către biroul acesteia sau la cererea a cel puţin 1/3 din
numărul membrilor organizaţiei sau la solicitarea organului superior.
În funcţie de ordinea de zi la unele adunări generale pot participa şi simpatizanţii partidului.
(3) Adunarea generală are următoarele atribuţii:
a) adoptă măsuri în vederea cunoaşterii de către membrii de partid a Statutului şi
Programului Politic ale P.S.D., a hotărârilor organelor ierarhic superioare de
partid;
b) dezbate probleme de interes cetăţenesc şi adoptă măsuri de organizare a unor
acţiuni sociale;
c) adoptă măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea campaniei electorale pe raza
secţiei de votare;
d) alege din doi în doi ani, dintre membrii săi, biroul format din: preşedinte, secretar,
casier şi 2-6 membri.
Articolul 20
(1) Biroul organizaţiei locale se întruneşte lunar şi de câte ori este nevoie.
(2) Biroul organizaţiei locale asigură coordonarea activităţii între adunările generale, se
preocupă de atragerea de noi membri, ţine evidenţa membrilor şi a simpatizanţilor,
răspunde de încasarea cotizaţiei.
(3) Biroul organizaţiei locale urmăreşte aducerea la îndeplinire a hotărârilor adunării
generale şi prezintă informări asupra activităţii sale.
(4) Biroul organizaţiei locale hotărăşte primirea membrilor în partid, precum şi aplicarea
sancţiunilor prevăzute de statut.
(5) Biroul organizaţiei locale asigură dezvoltarea şi respectarea democraţiei interne de
partid şi creează condiţiile pentru consultarea periodică a membrilor de partid asupra
problemelor importante din localitate.
13
Articolul 21
(1) În cadrul organizaţiei locale se pot constitui grupe de membri de partid la nivel de bloc,
stradă sau grup de străzi, cartier, sat etc.
(2) Grupele de membri de partid îşi aleg câte un secretar şi un locţiitor pentru coordonarea
activităţii lor şi pentru legătura operativă cu biroul organizaţiei locale.
(3) Grupele de membri de partid asigură, la nivelul lor, mobilizarea membrilor de partid
pentru aplicarea hotărârilor organelor locale şi participarea la acţiuni iniţiate de acestea.
(4) Grupele de membri de partid se întrunesc, de regulă, trimestrial pentru a discuta
aspecte concrete ale activităţii şi pentru a hotărî asupra participării la diferite acţiuni.
Secţiunea a 3-a
Organizaţiile teritoriale
Articolul 22
Organizaţiile locale cuprinse pe teritoriul unei unităţi administrativ - teritoriale formează o
organizaţie teritorială - comunală, orăşenească, municipală sau de sector, în cazul
municipiului Bucureşti.
Articolul 23
(1) Organizaţiile teritoriale au obligaţia să facă cunoscute principiile, valorile şi obiectivele
social - democraţiei, concretizate în Programul Politic al P.S.D.
(2) Organizaţiile teritoriale elaborează şi adoptă poziţii în legătură cu aspectele esenţiale
ale dezvoltării economice, sociale şi culturale ale localităţilor respective, ale modernizării
infrastructurii, ale celorlalte aspecte ale vieţii colectivităţilor respective.
(3) Organizaţiile teritoriale organizează reuniuni educative sau de informare pentru membrii
şi simpatizanţii lor, întâlniri politice cu cetăţenii.
(4) Organizaţiile teritoriale atrag noi membri, conduc competiţia electorală la nivel de
comună, oraş, municipiu sau sector, susţin acţiunile şi manifestările organizate de P.S.D.
pe plan judeţean şi naţional.
Articolul 24
(1) Forul de conducere al organizaţiilor teritoriale este adunarea generală, respectiv
conferinţa, care aleg ca organe de conducere biroul, respectiv consiliul.
(2) Conferinţa se constituie la organizaţiile teritoriale care au în componenţă două sau mai
multe organizaţii locale.
14
(3) La conferinţe participă delegaţi aleşi, prin vot deschis, în adunările generale ale
organizaţiilor locale şi, prin vot secret, la organizaţiile teritoriale pe baza normei de
reprezentare stabilită de biroul comunal sau orăşenesc, respectiv de consiliul municipal sau
de sector al municipiului Bucureşti.
(4) Adunările generale sau conferinţele comunale, orăşeneşti, municipale sau de sector se
întrunesc anual, iar pentru alegeri o dată la doi ani.
(5) La cererea biroului organizaţiei sau, după caz, a consiliului, ori la solicitarea a cel puţin
1/3 din numărul membrilor organizaţiei se pot convoca, în mod extraordinar, adunări
generale sau conferinţe.
Articolul 25
Adunarea generală sau conferinţa organizaţiei teritoriale are, după caz, următoarele
atribuţii principale:
(1) analizează activitatea desfăşurată de organizaţie de la adunarea generală sau
conferinţa precedentă şi aprobă programul de activitate pentru perioada viitoare;
(2) alege şi revocă preşedintele, vicepreşedinţii, trezorierul, secretarul şi ceilalţi membri ai
Biroului organizaţiei comunale sau orăşeneşti, ori, după caz, preşedintele şi ceilalţi membri
ai Consiliului organizaţiei municipale sau de sector a municipiului Bucureşti.
(3) alege prin vot secret delegaţii pentru Conferinţa judeţeană, respectiv a municipiului
Bucureşti, pe baza normei de reprezentare stabilite de consiliul organizaţiei judeţene sau al
organizaţiei municipiului Bucureşti; desemnează candidaţii pentru organele de conducere la
nivelul imediat superior;
(4) propune revocarea din funcţiile de conducere a membrilor de partid pe care i-a
recomandat pentru a fi aleşi;
(5) aprobă bugetul propriu de venituri şi cheltuieli şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
(6) adoptă alte hotărâri, în limita competenţelor sale, pentru înfăptuirea Programului Politic
al Partidului Social Democrat;
(7) aduce la îndeplinire hotărârile organelor de conducere ierarhic superioare ale P.S.D.
Articolul 26
(1) Biroul organizaţiei comunale sau orăşeneşti conduce activitatea organizaţiei respective
în perioada dintre adunările generale sau conferinţe.
(2) Biroul este ales pe bază de candidaturi individuale, pentru o perioadă de doi ani.
(3) Biroul organizaţiei comunale este alcătuit din: preşedinte, 1-4 vicepreşedinţi, secretar,
trezorier şi 5-14 membri.
(4) Biroul organizaţiei orăşeneşti este alcătuit din: preşedinte, 1-5 vicepreşedinţi, secretar,
trezorier şi 7-25 membri.
15
(5) Preşedintele organizaţiei comunale sau orăşeneşti este şi preşedintele Biroului
organizaţiei respective. Preşedintele organizaţiei comunale sau orăşeneşti conduce
activitatea Biroului, coordonează şi răspunde de activitatea organizaţiei pe baza hotărârilor
adunării generale sau conferinţei, a biroului organizaţiei şi a hotărârii organelor superioare
de partid şi reprezintă organizaţia pe plan local.
(6) Numărul membrilor birourilor organizaţiilor comunale şi orăşeneşti se stabileşte de către
Biroul Permanent Consiliului organizaţiei judeţene în funcţie de mărimea organizaţiei şi de
volumul activităţii acestora.
Articolul 27
Biroul organizaţiei comunale sau orăşeneşti are următoarele atribuţii:
(1) conduce, organizează şi îndrumează întreaga activitate de partid în intervalul dintre
adunările generale sau conferinţele organizaţiei comunale sau orăşeneşti; aprobă
programul de activitate trimestrial; asigură aplicarea hotărârilor organelor de partid ierarhic
superioare.
(2) organizează lunar întâlniri de lucru cu preşedinţii organizaţiilor locale de pe teritoriul
comunei sau oraşului respectiv;
(3) Organizează cercuri de studii şi dezbateri privind principalele domenii ale activităţii
partidului;
(4) ţine evidenţa membrilor de partid ai organizaţiilor comunale şi orăşeneşti şi comunică
organizaţiei judeţene datele necesare cu privire la evidenţa acestora, prin fişa tehnică de
evidenţă; asigură legătura cu simpatizanţii partidului; transmite organizaţiei judeţene, pentru
păstrare, fişele de primire în partid;
(5) verifică încasarea cotizaţiei şi se preocupă de obţinerea altor fonduri necesare activităţii
partidului, potrivit legii;
(6) administrează patrimoniul deţinut de organizaţia comunală sau orăşenească şi
răspunde de acesta;
(7) propune candidaţii partidului pentru funcţiile de primar, viceprimar şi consilieri locali;
(8) coordonează politic şi analizează activitatea primarilor, consilierilor locali şi a celorlalţi
reprezentanţi în conducerile serviciilor comunitare de la nivel de localitate, membri ai PSD;
(9) confirmă primirea în partid.
Articolul 28
1) Biroul organizaţiei comunale sau orăşeneşti se întruneşte lunar şi de câte ori este
nevoie, la convocarea preşedintelui sau din iniţiativa a cel puţin 1/3 din numărul membrilor
săi.
16
(2) La şedinţele biroului participă, fără drept de vot, primarii, viceprimarii şi consilierii locali,
membri ai partidului, în cazul în care nu fac parte din acesta.
Articolul 29
(1)La nivelul municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, organul de
conducere între două conferinţe este consiliul organizaţiei respective. Preşedintele
Consiliului este ales prin vot secret de către Conferinţă;
(2) Consiliul este ales pe o perioadă de doi ani şi este alcătuit din 35-97 membri.
Articolul 30
Consiliul organizaţiei municipale sau de sector al municipiului Bucureşti are următoarele
atribuţii principale:
(1) alege şi revocă vicepreşedinţii, secretarul, trezorierul şi ceilalţi membri ai Comitetului
Executiv ai consiliului respectiv.
(2) conduce, organizează şi îndrumează activitatea partidului în municipiu sau în sector, în
intervalul dintre Conferinţe;
(3) adoptă măsuri pentru aplicarea hotărârilor Conferinţei municipale sau de sector şi ale
organelor ierarhic superioare ale Partidului Social Democrat; aprobă programul de activitate
trimestrial;
(4) organizează cercuri de studii şi dezbateri privind principalele domenii ale activităţii ;
iniţiază diferite forme de activităţi pentru popularizarea poziţiilor P.S.D. în probleme de
interes general sau local; organizează, din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de
partid ierarhic superioare, sondaje de opinie, prelucrează rezultatele acestora şi le
transmite operativ organelor de conducere ale partidului competente să ia decizii;
(5) propune candidaţii partidului pentru funcţiile de primar, viceprimar, consilieri municipali
şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti;
(6) propune Comitetului Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene sau al Consiliului
organizaţiei municipiului Bucureşti, persoane care să fie înscrise în listele de candidaţi
pentru Consiliul Naţional al P.S.D. şi pentru alegerile parlamentare.
Articolul 31
(1) Consiliul organizaţiei municipale sau de sector al municipiului Bucureşti se întruneşte
trimestrial şi de câte ori este nevoie, la convocarea Comitetului Executiv al organizaţiei
respective sau la propunerea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
(2) La şedinţe pot participa, fără drept de vot, deputaţii, senatorii, primarul, viceprimarii şi
consilierii locali, membri ai partidului în cazul în care nu fac parte din consiliu.
17
Articolul 32
(1) Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei municipale sau de sector este compus din:
preşedinte, 3-7 vicepreşedinţi, secretar, trezorier şi 9-25 membri.
(2) Preşedintele organizaţiei municipale este şi preşedintele Consiliului municipal şi al
Comitetului Executiv al acestuia. Preşedintele organizaţiei municipale sau de sector din
municipiul Bucureşti coordonează şi răspunde de activitatea organizaţiei, conduce Consiliul
şi Comitetul Executiv al acestuia în temeiul hotărârilor Conferinţei organizaţiei municipale, a
hotărârilor Consiliului municipal şi a Comitetului Executiv al acestuia, reprezintă organizaţia
municipală sau de sector din municipiul Bucureşti, pe plan local şi judeţean, respectiv
municipiul Bucureşti.
(3) Vicepreşedinţii elaborează şi susţin programe politice în domeniile: economic, social,
cultural, tineret, femei şi îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite de Comitetul Executiv.
Secretarul coordonează activitatea organizatorică.
(4) Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei municipale sau de sector se întruneşte
lunar şi de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui sau la iniţiativa a cel puţin 1/3
din numărul membrilor săi.
(5) La şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului organizaţiei municipale pot participa, fără
drept de vot, deputaţii, senatorii, primarul, viceprimarii, consilierii municipali sau de sector,
membri ai partidului, în cazul în care nu fac parte din acesta.
Articolul 33
Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei municipale sau de sector are următoarele
atribuţii:
(1) coordonează activitatea curentă a organizaţiei municipale sau, după caz, a sectorului,
între şedinţele Consiliului organizaţiei municipale sau de sector al municipiului Bucureşti;
(2) elaborează programe şi proiecte de hotărâri pe care le supune aprobării Consiliului.
Hotărârile se comunică şi se execută prin Birourile organizaţiilor locale;
(3) urmăreşte aducerea la îndeplinire a programelor şi hotărârilor proprii, a celor adoptate
de Consiliul organizaţiei municipale sau de sector şi de către organele ierarhic superioare;
(4) organizează, de regulă lunar, întâlniri de lucru cu preşedinţii şi secretarii organizaţiilor
locale şi analizează modul de îndeplinire a hotărârilor adoptate;
(5) asigură legătura permanentă cu Comitetul Executiv al Consiliului judeţean sau al
municipiului Bucureşti al Partidului Social Democrat;
(6) organizează relaţiile cu publicul, acordă asistenţă pe diferite probleme cetăţeneşti;
18
(7) centralizează cotizaţiile şi urmăreşte modul de încasare a lor la nivelul organizaţiilor
locale; gestionează fondurile obţinute şi se preocupă de atragerea altor mijloace de
susţinere financiară pentru activitatea partidului, în conformitate cu prevederile legale;
gestionează patrimoniul organizaţiei respective;
(8) confirmă primirea în partid;
(9) ţine evidenţa membrilor de partid ai organizaţiei municipale sau de sector şi transmite
organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti datele necesare cu privire la evidenţa
acestora, prin fişa tehnică de evidenţă cât şi fişele de primire în partid pentru păstrare;
(10) administrează patrimoniul deţinut de organizaţia municipală sau de sector şi răspunde
de acesta;
(11) coordonează şi analizează periodic activitatea reprezentanţilor partidului în organele
administraţiei publice locale.
Secţiunea a 4-a
Organizaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti
Articolul 34
(1) Organizaţiile P.S.D. cuprinse pe teritoriul unui judeţ constituie organizaţia judeţeană , cu
sediul în municipiul - reşedinţă de judeţ.
(2) Organizaţiile sectoarelor municipiului Bucureşti constituie Organizaţia municipiului
Bucureşti a P.S.D.
Articolul 35
(1) Organizaţiile judeţene şi cea a municipiului Bucureşti ale P.S.D. organizează şi
coordonează activitatea de realizare, pe plan judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti, a
obiectivelor cuprinse în Programul Politic al partidului şi în hotărârile organelor de
conducere naţionale ale P.S.D.
(2) Organizaţiile judeţene şi cea a municipiului Bucureşti ale P.S.D. iau poziţie, pe baza
studiilor şi analizelor proprii, asupra problemelor ce formează obiectivul unor iniţiative şi
decizii ale autorităţilor administraţiei publice judeţene sau a municipiului Bucureşti.
(3) Organizaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti ale P.S.D. organizează şi conduc
confruntările electorale şi activitatea de propagandă a partidului în judeţe şi, respectiv, în
municipiul Bucureşti.
(4) Organizaţiile judeţene şi cea a municipiului Bucureşti ale P.S.D. dezvoltă contacte şi
raporturi de colaborare , pe baza unor convergenţe de interese, cu organizaţiile judeţene şi
ale municipiului Bucureşti ale altor partide.
19
Articolul 36
(1) Conferinţa organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti este organul de conducere
al organizaţiei respective.
(2) Conferinţa pentru alegeri a organizaţiei judeţene şi cea a municipiului Bucureşti au loc
din 2 în 2 ani.
(3) Consiliul judeţean sau al municipiului Bucureşti poate convoca Conferinţa extraordinară
a organizaţiei la propunerea Comitetului Executiv sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor
săi.
(4) Conferinţa organizaţiei judeţene se constituie din delegaţi aleşi, prin vot secret, de
organizaţiile teritoriale componente – comune, oraşe, municipii iar cea a organizaţiei
municipiului Bucureşti din delegaţi aleşi de conferinţele organizaţiilor sectoarelor acestuia,
pe baza normei de reprezentare stabilite de Consiliul organizaţiei judeţene sau, după caz,
al municipiului Bucureşti. Norma de reprezentare se va stabili în funcţie de numărul
membrilor de partid, de activitatea politică şi de rezultatele obţinute în alegeri de către
fiecare organizaţie de partid teritorială - comunală, orăşenească, municipală sau de
sector.
(5) Conferinţa extraordinară a organizaţiei judeţene se constituie din membrii consiliului
judeţean, membrii Comisiei Judeţene de Arbitraj şi Integritate Morală, membrii Comisiei
Judeţene de Control Financiar, preşedinţii organizaţiilor teritoriale, primarii, viceprimarii şi
consilierii judeţeni ai PSD, alte cadre de partid ale organizaţiilor de tineret şi de femei.
Conferinţa extraordinară a Organizaţiei municipiului Bucureşti se constituie din membrii
Consiliului Municipal, membrii Comisiei Municipale de Arbitraj şi Integritate Morală, membrii
Comisiei Municipale de Control Financiar, membrii comitetelor executive ale sectoarelor,
alte cadre de partid ale organizaţiilor de tineret şi femei.
Articolul 37
Conferinţa organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii
principale:
(1) analizează şi hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de Consiliul organizaţiei judeţene
sau a municipiului Bucureşti de la conferinţa precedentă şi aprobă programul pentru
activitatea viitoare;
(2) adoptă hotărâri pentru realizarea Programului Politic al P.S.D.;
(3) alege şi revocă preşedintele organizaţiei judeţene sau a organizaţiei municipiului
Bucureşti, precum şi membrii consiliului respectiv, potrivit numărului stabilit de Comitetul
Executiv Naţional al P.S.D.;
(4) alege, prin vot secret, Comisia de Arbitraj şi Integritate Morală şi Comisia de Control
Financiar.
(5) dezbate raportul Comisiei de Arbitraj şi Integritate Morală şi raportul Comisiei de Control
Financiar;
20
(6) alege, prin vot secret, delegaţii la Congres, potrivit normelor de reprezentare stabilite de
Comitetul Executiv Naţional al PSD;
(7) desemnează candidaţii pentru organele centrale ale partidului.
Articolul 38
(1) Consiliul organizaţiei judeţene şi consiliul organizaţiei municipiului Bucureşti sunt alese
o dată la 2 ani şi sunt alcătuite din:
- 85-181 membri, la judeţe
- 115-215 membri, la municipiul Bucureşti
(2) Preşedintele organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti este ales pentru un
mandat de 2 ani şi este şi preşedintele Consiliului şi al Comitetului Executiv al acestora.
Preşedintele organizaţiei judeţene sau al organizaţiei municipiului Bucureşti coordonează şi
răspunde de activitatea organizaţiei respective; conduce Consiliul judeţean sau al
municipiului Bucureşti şi Comitetul Executiv al acestora; reprezintă organizaţia judeţeană şi
a municipiului Bucureşti în relaţiile cu alte formaţiuni politice sau organizaţiile
neguvernamentale de la nivel judeţean.
(3) Consiliul organizaţiei judeţene şi al organizaţiei municipiului Bucureşti se întrunesc
semestrial şi de câte ori este nevoie , la convocarea Comitetului Executiv sau a cel puţin
1/3 din numărul membrilor acestora.
(4) În cadrul Consiliului organizaţiilor judeţene şi celui al municipiului Bucureşti se pot
organiza direcţii pe domenii de activitate în care sunt cuprinşi membrii acestora, precum şi
specialişti din domeniile respective, membri ai partidului şi simpatizanţi, corespunzător
departamentelor din cadrul Consiliului Naţional.
Articolul 39
Consiliul organizaţiei judeţene şi Consiliul organizaţiei municipiului Bucureşti au
următoarele atribuţii:
(1) alege şi revocă prim-vicepreşedintele sau, după caz, preşedintele executiv,
vicepreşedinţii, secretarul executiv, trezorierul şi ceilalţi membri ai Comitetului Executiv al
Consiliului respectiv; prim-vicepreşedintele, sau după caz, preşedintele executiv ţine locul
preşedintelui organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti, în lipsa acestuia;
organizează şi monitorizează reacţia rapidă la acţiunile autorităţilor judeţene şi locale;
coordonează direcţiile Consiliilor Judeţene şi asigură legătura cu Biroul de Coordonare al
departamentelor;
(2) conduce, organizează şi îndrumează activitatea de partid la nivelul judeţului, respectiv
al municipiului Bucureşti în intervalul dintre conferinţe;
(3) adoptă măsuri pentru aplicarea hotărârilor stabilite de conferinţele judeţene sau a
municipiului Bucureşti şi de organele centrale ale partidului;
21
(4) soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor luate de adunările generale sau de
conferinţele organizaţiilor teritoriale, precum şi de birourile acestora, care încalcă
prevederile Statutului P.S.D.;
(5) organizează alegerile preliminare pentru desemnarea candidaţilor proprii la alegerile
parlamentare potrivit hotărârii adoptate de Comitetul Executiv Naţional;
(6) propune Comitetului Executiv Naţional candidaturi pentru alegerile parlamentare pe
baza rezultatelor alegerilor preliminare, atunci când se organizează acestea, validează
candidaţii pentru Consiliul Judeţean administrativ sau pentru Consiliul General al
municipiului Bucureşti, consultând organizaţia din care aceştia fac parte;
(7) coordonează politic şi analizează activitatea reprezentanţilor Partidului Social Democrat
în Consiliul Judeţean administrativ sau în Consiliul General al municipiului Bucureşti şi
prefecturi; ascultă rapoarte prezentate de membri în Guvernul României, senatori şi
deputaţi, membri ai organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti.
(8) definitivează listele candidaţilor la alegerile locale, pe baza candidaturilor propuse de
Birourile organizaţiilor comunale, orăşeneşti, municipale sau de sector ale municipiului
Bucureşti;
(9) organizează sondaje de opinie, din proprie iniţiativă sau la cererea Comitetului Executiv
Naţional; prelucrează rezultatele acestora şi le transmite operativ organelor competente să
ia decizii ori care au solicitat efectuarea sondajului;
(10) sprijină apariţia şi difuzarea presei locale şi centrale de partid;
(11) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia bugetară.
Articolul 40
(1) Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene şi cel al municipiului Bucureşti
sunt alcătuite din:
a) preşedinte, prim-vicepreşedinte sau, după caz, preşedinte executiv;
5-12 vicepreşedinţi, secretar executiv, trezorier şi 17-42 membri, la judeţe;
b) preşedinte; prim-vicepreşedinte sau, după caz, preşedinte executiv;
7-14 vicepreşedinţi, preşedinţii organizaţiilor de sector, secretar executiv, trezorier
şi 25-45 membri, la municipiul Bucureşti.
(2) Vicepreşedinţii elaborează şi susţin programe în domeniile: politic, economic, social,
administraţia publică locală, relaţiile cu sindicatele, ONG şi societatea civilă, cultural,
integrare europeană, tineret şi femei; îndeplinesc şi alte atribuţii date de Comitetul Executiv.
Secretarul executiv coordonează activitatea organizatorică.
22
(3) Comitetul Executiv al Consiliului Organizaţiei municipiului Bucureşti poate desemna
5-7 secretari, iar cele de la organizaţiile judeţene, 4-6 secretari, care coordonează
activităţile din domeniile: analiză politică şi imagine; relaţii cu mass-media; resurse umane;
logistică şi resurse materiale; relaţii internaţionale şi alte domenii; secretarul executiv şi
secretarii desemnaţi alcătuiesc Secretariatul executiv al Consiliului judeţean, respectiv al
Consiliului municipiului Bucureşti, coordonat de Secretarul executiv.
(4) Comitetul Executiv se întruneşte o dată pe trimestru şi de câte ori este nevoie la
convocarea preşedintelui sau din iniţiativa a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
(5) La şedinţele Comitetului Executiv pot participa, fără drept de vot, deputaţii şi senatorii,
preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii judeţeni sau ai municipiului Bucureşti, membri ai
partidului, care nu fac parte din Comitetul Executiv.
Articolul 41
Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene şi cel al municipiului Bucureşti au
următoarele atribuţii principale:
(1) coordonează activitatea organizaţiei judeţene sau a organizaţiei municipiului Bucureşti
între şedinţele Consiliului;
(2) elaborează programe şi proiecte de hotărâri, pe care le supune aprobării Consiliului;
(3) stabileşte, după caz, numărul membrilor birourilor organizaţiilor comunale sau
orăşeneşti, numărul membrilor consiliilor organizaţiilor municipale sau de sector ale
municipiului Bucureşti în funcţie de numărul membrilor de partid, de activitatea politică şi
de rezultatele obţinute în alegeri;
(4) exercită controlul asupra modului în care organizaţiile comunale, orăşeneşti şi
municipale, respectiv de sector din municipiul Bucureşti, aduc la îndeplinire hotărârile şi
sarcinile ce le revin;
(5) asigură informarea operativă a organizaţiilor teritoriale-comunale, orăşeneşti,
municipale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
(6) asigură legătura permanentă cu Comitetul Executiv Naţional, precum şi îndeplinirea
hotărârilor stabilite de organele centrale ale partidului;
(7) administrează patrimoniul deţinut de organizaţie;
(8) aprobă statul de funcţii pentru personalul propriu salarizat şi, după caz, al organizaţiilor
teritoriale;
(9) asigură legătura cu organizaţiile teritoriale ale altor partide sau formaţiuni politice, cu
sindicatele şi patronatele, precum şi cu alte asociaţii;
23
(10) propune Comitetului Executiv Naţional candidaturi pentru funcţiile de prefect,
subprefect, preşedinte sau vicepreşedinte ai Consiliului Judeţean administrativ sau ai
municipiului Bucureşti;
(11) păstrează fişele de primire în partid şi ţine evidenţa membrilor organizaţiilor judeţene
şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, în baza de date electronică, nominal şi numeric, pe
organizaţii locale şi teritoriale; soluţionează contestaţiile formulate în legătură cu cererile de
primire în partid;
(12) transmite la Consiliul Naţional baza de date privind evidenţa membrilor, organizaţiilor şi
conducerii acestora.
Articolul 42
(1) La nivelul consiliilor organizaţiilor judeţene şi al municipiului Bucureşti se instituie Biroul
Permanent judeţean.
2) Biroul Permanent asigură coordonarea curentă a activităţii de partid între şedinţele
Comitetului Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene şi al municipiului Bucureşti;
pregăteşte documentele pentru întrunirile Comitetului Executiv şi aduce la îndeplinire
hotărârile acestuia.
(3) Biroul Permanent, la nivelul judeţelor, este alcătuit din: preşedinte, prim-vicepreşedinte
sau, după caz, preşedinte executiv, vicepreşedinţi, secretar executiv, trezorier,
preşedintele, sau după caz, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean administrativ – membri ai
PSD, preşedintele organizaţiei judeţene de tineret şi preşedintele organizaţiei judeţene de
femei, primarul municipiului reşedinţă de judeţ – membru al PSD.
(4) Biroul Permanent, la nivelul municipiului Bucureşti, este alcătuit din: preşedinte, primvicepreşedinte
sau, după caz, preşedinte executiv, vicepreşedinţii, preşedinţii consiliilor
organizaţiilor de sectoare, secretar executiv, trezorier, primarul general al Capitalei –
membru al PSD, liderul grupului PSD din Consiliul General al municipiului Bucureşti,
preşedintele organizaţiei municipale de tineret şi preşedintele organizaţiei municipale de
femei.
(5) Biroul Permanent se întruneşte de două ori pe lună şi de câte ori este nevoie.
Articolul 43
(1) Comisia de Arbitraj şi Integritate Morală este organul de jurisdicţie ales de Conferinţele
judeţene sau a municipiului Bucureşti, care cercetează reclamaţiile şi sesizările îndreptate
împotriva membrilor organizaţiilor respective, precum şi contestaţiile de primire în partid;
cercetează diferendele dintre membrii partidului sau dintre aceştia şi conducerile
organizaţiilor partidului, precum şi conflictele dintre organele de conducere şi soluţionează
contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de Comitetul Executiv.
24
(2)Comisia de Arbitraj şi Integritate Morală Judeţeană sau a municipiului Bucureşti este
compusă din: preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi 4-10 membri, aleşi pentru un mandat
de 2 ani. Comisia îşi alege preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul.
(3) Comisia de Arbitraj şi Integritate Morală Judeţeană sau a municipiului Bucureşti îşi
desfăşoară activitatea pe baza unui Regulament aprobat de Comitetul Executiv Naţional al
PSD.
(4) Comisia de Arbitraj şi Integritate Morală Judeţeană sau a municipiului Bucureşti prezintă
rapoarte de activitate Conferinţei organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti ale
PSD.
Hotărârile Comisiei de Arbitraj şi Integritate Morală Judeţeană sau a municipiului Bucureşti
pot fi atacate la Conferinţele organizaţiilor judeţene sau a municipiului Bucureşti ale PSD, la
Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală, la Consiliul Naţional sau la Congresul
PSD.
(5) Persoanele alese în Comisia de Arbitraj şi Integritate Morală nu pot face parte din
Consiliul organizaţiei judeţene sau al municipiului Bucureşti şi nici din Comisia Judeţeană
de Control Financiar şi respectiv, din cea a municipiului Bucureşti.
Articolul 44
(1) Comisia de Control Financiar de la judeţe, respectiv municipiul Bucureşti verifică
activitatea financiar-contabilă şi de gestionare a bunurilor efectuate de către Consiliul
organizaţiei judeţene sau al municipiului Bucureşti şi, după caz, a Birourilor organizaţiilor
teritoriale.
(2) Comisia Judeţeană de Control Financiar sau a municipiului Bucureşti este compusă din:
preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi 4-10 membri aleşi pentru un mandat de 2 ani.
Aceasta îşi alege preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul.
(3) Comisia de Control Financiar funcţionează pe baza regulamentului aprobat de
Comitetul Executiv Naţional.
(4) Comisia prezintă în Conferinţele judeţene sau a municipiului Bucureşti rapoarte de
activitate şi informări organelor executive.
(5) Persoanele alese în Comisia de Control Financiar nu pot face parte din Consiliul
organizaţiei judeţene sau al municipiului Bucureşti şi nici din Comisia de Arbitraj şi
Integritate Morală.
Articolul 45
(1) Pentru asigurarea surselor de finanţare necesare realizării activităţii partidului, se
constituie la nivelul organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti Comitetul Financiar,
alcătuit din 5-7 membri, desemnaţi de Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei
judeţene sau al municipiului Bucureşti.
(2) Activitatea Comitetului Financiar se desfăşoară pe bază de regulament aprobat de
Comitetul Executiv Naţional şi este coordonată de trezorier.
25
C A P I T O L U L IV
STRUCTURA ORGANELOR NAŢIONALE
DE CONDUCERE ALE P.S.D.
Secţiunea 1
Congresul Partidului Social Democrat
Articolul 46
(1) Forul suprem de conducere al Partidului Social Democrat este Congresul.
(2) Congresul PSD se convoacă o dată la 2 ani.
(3) Congresul PSD este compus din delegaţi aleşi, prin vot secret, de către Conferinţele
judeţene şi a municipiului Bucureşti, potrivit normei de reprezentare stabilite de Comitetul
Executiv Naţional al PSD. Norma de reprezentare se stabileşte în funcţie de numărul
membrilor de partid, de activitatea politică şi de rezultatele obţinute la alegeri de către
fiecare organizaţie de partid, - comunală, orăşenească, municipală sau judeţeană.
(4) Data şi locul desfăşurării Congresului se stabilesc de către Consiliul Naţional al P.S.D.
(5) Pentru desfăşurarea statutară a Congresului, este necesară prezenţa a cel puţin 2/3 din
numărul delegaţilor cu drept de vot. În cazul în care acest cvorum nu este întrunit, se
stabileşte o nouă dată, la care Congresul se va desfăşura cu numărul de delegaţi prezenţi.
Articolul 47
Congresul extraordinar poate fi convocat de către Consiliul Naţional în una din următoarele
situaţii:
(1) în cazul alegerilor parlamentare ori prezidenţiale anticipate;
(2) în situaţii deosebite, la iniţiativa Consiliului Naţional, a grupurilor parlamentare din cele
două Camere sau a cel puţin 15 Consilii judeţene ale organizaţiilor P.S.D.;
Congresul extraordinar al P.S.D. este compus din membrii Consiliului Naţional al P.S.D. şi
delegaţi aleşi de către conferinţele extraordinare ale organizaţiilor judeţene şi a municipiului
Bucureşti, pe baza normei de reprezentare stabilite de comitetul Executiv Naţional.
26
Articolul 48
(1) Pentru organizarea Congresului P.S.D. şi desfăşurarea lucrărilor lui, Consiliul Naţional
numeşte Comisia de pregătire.
(2) Comisia elaborează documentele şi programul de desfăşurare a lucrărilor Congresului
şi le supune aprobării Consiliului Naţional al P.S.D.; documentele aprobate se trimit spre
dezbatere organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Articolul 49
(1) La lucrările Congresului P.S.D. pot participa, ca invitaţi, personalităţi proeminente ale
vieţii politice, economice, academice, universitare, ştiinţifice, culturale, juridice, artistice,
sportive şi din alte domenii; pot fi invitaţi să participe reprezentanţi ai Internaţionalei
Socialiste, ai partidelor social democrate sau socialiste, precum şi ai altor partide
democratice din străinătate.
(2) Lista invitaţilor este stabilită de Comitetul Executiv Naţional. Invitaţii audiază lucrările,
pot lua cuvântul, dar nu votează.
Articolul 50
Congresul P.S.D. are următoarele atribuţii:
(1) adoptă sau modifică, prin hotărâre, Statutul P.S.D., cu votul a cel puţin 2/3 din numărul
delegaţilor prezenţi;
(2) adoptă sau modifică Programul Politic al partidului;
(3) stabileşte orientările, strategia şi tactica partidului pentru perioada dintre două congrese;
(4) alege, prin vot secret, preşedintele partidului, preşedintele executiv, vicepreşedinţii,
secretarul general, ceilalţi membri ai Consiliului Naţional, Comisia Naţională de Arbitraj şi
Integritate Morală şi preşedintele acesteia şi Comisia Naţională de Control Financiar;
(5) desemnează candidatul P.S.D. la funcţia de Preşedinte al României;
(6) hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de Consiliul Naţional;
(7) hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate
Morală şi de Comisia Naţională de Control Financiar;
(8) soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor luate de Consiliul Naţional sau de
Comitetul Executiv Naţional, de Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală şi de
Comisia Naţională de Control Financiar;
(9) hotărăşte, la cererea celor interesaţi, asupra sancţiunii de excludere din partid;
(10) hotărăşte dizolvarea partidului.
27
Secţiunea a 2-a
Preşedintele partidului
Articolul 51
(1) Preşedintele partidului coordonează activitatea generală a Partidului Social Democrat,
conduce Comitetul Executiv Naţional şi Biroul Permanent Naţional. El este garantul
respectării statului PSD.
(2) Preşedintele partidului este ales, prin vot secret, de către Congresul Partidului Social
Democrat.
(3) Preşedintele partidului este şi preşedintele Comitetului Executiv Naţional şi al Biroului
Permanent Naţional.
(4) Preşedintele partidului prezidează şedinţele Congresului şi conduce activitatea
acestuia.
(5) Preşedintele reprezintă partidul în relaţiile cu organizaţiile şi organele de conducere ale
acestora, cu autorităţile publice centrale sau locale, precum şi cu alte partide sau
organizaţii din ţară sau străinătate.
Secţiunea a 3-a
Preşedintele executiv
Articolul 52
(1) Preşedintele executiv este ales prin vot secret de Congresul partidului şi este
înlocuitorul preşedintelui, în lipsa acestuia.
(2) Preşedintele executiv este preşedintele Biroului Coordonator al Departamentelor
partidului pe domenii de activitate economică şi socială.
28
Secţiunea a 4-a
Secretarul general
Articolul 53
(1)Secretarul general este ales, prin vot secret, de Congresul partidului.
(2)Secretarul general conduce serviciile funcţionale la nivel central şi coordonează
activitatea curentă de partid la nivel central şi în relaţia cu organizaţiile judeţene şi a
municipiului Bucureşti.
(3)Secretarul general este coordonatorul Secretariatului Executiv al PSD format din
7-9 secretari executivi.
(4)Secretarii executivi se numesc de Comitetul Executiv Naţional la propunerea secretarului
general.
Secţiunea a 5-a
Vicepreşedinţii
Articolul 54
(1) Vicepreşedinţii PSD sunt aleşi, prin vot secret, de Congres.
(2) Vicepreşedinţii coordonează, la propunerea preşedintelui, aprobată de Comitetul
Executiv Naţional, segmente ale activităţii interne şi internaţionale ale partidului; îndrumă şi
coordonează activitatea organizaţiilor judeţene.
(3) Atribuţiile vicepreşedinţilor se stabilesc prin hotărâre a Biroului Permanent Naţional.
(4) Vicepreşedinţii îndeplinesc şi alte atribuţii încredinţate de preşedinte.
Secţiunea a 6-a
Consiliul Naţional
Articolul 55
Consiliul Naţional al P.S.D. este organul de conducere al partidului în intervalul dintre două
congrese.
29
Articolul 56
(1) Consiliul Naţional al PSD se alege pentru o perioadă de 2 ani.
(2) Consiliul Naţional al PSD este alcătuit din maximum 575 membri, aleşi dintre candidaţii
desemnaţi de Conferinţele judeţene şi a municipiului Bucureşti, sau propuşi de Congres.
(3) În Consiliul Naţional vor fi propuşi preşedinţii organizaţiilor judeţene, a municipiului
Bucureşti şi sectoarelor municipiului, parlamentarii PSD, preşedinţii şi vicepreşedinţii
Consiliilor judeţene administrative membri ai PSD, primarii municipiilor reşedinţă de judeţ,
ai sectoarelor municipiului Bucureşti, primari de oraşe şi comune, alte cadre ale partidului.
Articolul 57
Consiliul Naţional al P.S.D are următoarele atribuţii:
(1) alege şi revocă, preşedintele Consiliului Naţional şi trezorierul, prin vot secret, validează
componenţa Comitetului Executiv Naţional şi a Biroului Permanent Naţional potrivit
normelor prevăzute la art. 63 (alin. 1), art. 67 (alin.2) şi în Regulamentul de organizare şi
funcţionare;
(2) urmăreşte realizarea hotărârilor Congresului;
(3) hotărăşte încheierea alianţelor politice, precum şi comasarea prin fuziune sau absorbţie
cu alte partide sau formaţiuni politice;
(4) hotărăşte asupra propunerilor de dizolvare a Consiliilor sau a Comitetelor Executive ale
organizaţiilor judeţene sau a municipiului Bucureşti, pentru încălcarea gravă a prevederilor
Statutului şi stabileşte măsuri pentru organizarea de noi alegeri în judeţul respectiv;
(5) răspunde de organizarea campaniilor electorale prezidenţiale, parlamentare şi locale;
(6) validează activitatea preşedintelui Consiliului Naţional al P.S.D. şi a Comitetului
Executiv Naţional;
(7) analizează activitatea grupurilor parlamentare, a organizaţiilor de femei şi tineret, a Ligii
Naţionale a Primarilor şi Consilierilor P.S.D.;
(8) validează hotărârile Comitetului Executiv Naţional privind programul de guvernare şi
confirmă propunerile de membri ai Guvernului;
(9) soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de Consiliile
organizaţiilor judeţene sau a organizaţiei municipiului Bucureşti;
(10) soluţionează divergenţele ivite între Consiliile organizaţiilor judeţene sau a organizaţiei
municipiului Bucureşti şi Comitetul Executiv Naţional în legătură cu desemnarea
candidaţilor pentru alegeri legislative, în situaţia în care acestea persistă;
30
(11) propune Congresului, la iniţiativa Comitetului Executiv Naţional, candidaturi pentru
organele de conducere;
(12) aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli al partidului, hotărăşte asupra execuţiei
acestuia;
(13) îndeplineşte orice alte atribuţii care decurg din prezentul Statut.
Articolul 58
(1) Consiliul Naţional al P.S.D. se întruneşte semestrial şi de câte ori este nevoie.
(2) Consiliul Naţional se convoacă în şedinţe ordinare de Comitetul Executiv Naţional, iar
în şedinţe extraordinare de acesta, precum şi la solicitarea a cel puţin 1/3 din numărul
membrilor săi sau a cel puţin 10 Consilii ale organizaţiilor judeţene.
Articolul 59
(1) Preşedintele Consiliului Naţional P.S.D. conduce lucrările Consiliului Naţional şi se
preocupă, împreună cu Comitetul Executiv Naţional, de pregătirea lucrărilor, precum şi a
documentelor ce se vor adopta;
(2) coordonează activitatea forumurilor, ligilor, asociaţiilor, prevăzute la Art. 62;
(3) urmăreşte respectarea hotărârilor adoptate de Consiliul Naţional;
(4) primeşte, prin delegare, atribuţii din partea Preşedintelui Partidului Social Democrat.
Articolul 60
(1) Trezorierul ales şi revocat de Consiliul Naţional, organizează şi controlează activitatea
financiară a partidului şi răspunde direct faţă de preşedintele partidului;
(2) Trezorierul propune Biroului Permanent Naţional norme privind încasarea cotizaţiei,
acceptarea şi primirea donaţilor în conformitate cu Legea privind finanţarea partidelor
politice.
(3) Trezorierul conduce şi controlează utilizarea resurselor financiare rezultate din cotizaţii,
donaţii, alocaţii bugetare, dobânzi şi altele permise de lege.
(4) Trezorierul prezintă periodic informări Biroului Permanent Naţional şi rapoarte
Consiliului Naţional, inclusiv cu privire la rezultatele verificărilor efectuate de Curtea de
Conturi.
31
Articolul 61
(1) În cadrul PSD se organizează departamente structurate pe domenii de activitate, în
care sunt cuprinşi membri ai Consiliului Naţional şi specialişti din domeniile respective.
(2) Departamentele au în principal, 2 atribuţii:
a) elaborarea de studii, strategii şi programe ale PSD privind evoluţia domeniilor
respective.
b) monitorizarea şi reacţia rapidă la acţiunile guvernamentale, respectiv ministeriale.
(3) Domeniile de activitate în care se organizează departamente, precum şi şefii acestora,
se stabilesc, la propunerea preşedintelui executiv, de către Comitetul Executiv Naţional.
Şefii departamentelor sunt asimilaţi din punct de vedere politic cu vicepreşedinţii partidului.
(4) Coordonarea departamentelor de specialitate este exercitată de către un Birou
Coordonator al Departamentelor, format din preşedintele executiv al PSD, şefii
departamentelor şi 1-2 secretari.
(5) În activitatea lor, şefii departamentelor de specialitate vor putea fi ajutaţi de 1-2
vicepreşedinţi şi 1 secretar.
(6) Activitatea departamentelor de specialitate se va desfăşura pe baza Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Departamentelor, care va fi aprobat de Comitetul Executiv
Naţional.
Articolul 62
(1) Consiliul Naţional poate hotărî, la propunerea Biroului Permanent Naţional, organizarea
de forumuri, ligi, asociaţii, cluburi şi alte asemenea organisme pentru promovarea
strategiilor din Programul Politic al PSD.
(2) Activitatea forumurilor, ligilor, asociaţiilor, cluburilor etc. se organizează conform
prevederilor Regulamentelor de organizare şi funcţionare proprii, aprobate de Comitetul
Executiv Naţional.
(3) În cadrul PSD funcţionează: Forumul Naţional al Muncitorilor; Forumul Naţional al
Agricultorilor; Forumul Naţional al Ecologiştilor; Forumul Naţional al Oamenilor de ştiinţă,
cultură şi artă; Forumul Naţional al Pensionarilor, precum şi Forumul Naţional al
Automobiliştilor.
(4) În vederea elaborării de programe şi strategii ale PSD în domeniile vieţii de partid se pot
constitui consilii consultative pe probleme de: analiză politică, imagine şi relaţii cu massmedia;
organizare şi resurse umane.
(5) Consiliul Consultativ pentru Problemele Minorităţilor Naţionale al PSD desfăşoară
activităţi pentru identificarea problemelor specifice cu care se confruntă minorităţile
naţionale din România şi elaborează soluţii şi propuneri adecvate pentru rezolvarea lor.
(6) Activităţile prevăzute la aliniatele (1) – (5) sunt coordonate de preşedintele Consiliului
Naţional al PSD.
32
Secţiunea a 7-a
Comitetul Executiv Naţional
Articolul 63
(1) Comitetul Executiv Naţional al PSD este validat de Consiliul Naţional şi cuprinde un
număr de maximum 95 membri, format din: membrii Biroului Permanent Naţional,
preşedinţii organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, 2 preşedinţi ai organizaţiilor
sectoarelor municipiului Bucureşti, miniştri de stat şi liderul grupului ministerial, 4 preşedinţi
ai Consiliilor Judeţene administrative, 4 reprezentanţi ai primarilor de municipii,
4 reprezentanţi ai primarilor de oraşe, 4 reprezentanţi ai primarilor de comune.
(2) Comitetul Executiv Naţional al PSD se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este
nevoie.
(3) Comitetul Executiv Naţional al PSD analizează, dezbate şi hotărăşte asupra
problemelor fundamentale ale activităţii partidului privind: programul, strategia electorală,
alianţele politice şi electorale; Programul de guvernare, structura şi componenţa nominală a
Guvernului; Programul legislativ al Guvernului; comasarea prin absorbţie sau fuziunea cu
alte partide; înţelegerile de colaborare ale PSD cu patronatele şi confederaţiile sindicale;
strategia de selecţie, pregătire, formare şi promovare a resurselor umane ale partidului;
organizarea şi desfăşurarea alegerilor interne de partid.
(4) Şedinţele Comitetului Executiv Naţional sunt convocate de preşedintele partidului ori din
iniţiativa a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
(5) Şedinţa Comitetului Executiv Naţional este statutară în prezenţa a 2/3 din numărul
membrilor acestuia şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Articolul 64
Comitetul Executiv Naţional are următoarele atribuţii:
(1) coordonează întreaga activitate a partidului între şedinţele Consiliului Naţional;
(2) elaborează norme de aplicare a hotărârilor Congresului ori ale Consiliului Naţional,
precum şi proiecte de hotărâri;
(3) orientează activitatea grupurilor parlamentare;
(4) se pronunţă asupra propunerilor de dizolvare a Consiliilor sau a Biroului (Comitetului)
organizaţiilor teritoriale (municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, oraşe şi comune)
pentru încălcarea gravă a prevederilor Statutului şi stabileşte măsuri pentru organizarea de
noi alegeri în localitatea respectivă;
(5) asigură informarea operativă a organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti cu
privire la activitatea curentă a partidului;
33
(6) informează Consiliul Naţional în legătură cu activitatea desfăşurată între şedinţele
acestuia;
(7) negociază alianţe politice, precum şi comasarea prin fuziune sau absorbţie cu alte
partide politice sau formaţiuni politice ori alte forme de asociere;
(8) administrează patrimoniul partidului;
(9) înfiinţează şi coordonează organe de lucru în problemele de doctrină, program şi
strategii electorale;
(10) înfiinţează şi coordonează grupuri de analiză a situaţiei politice, economice şi sociale,
interne şi internaţionale;
(11) organizează alegerile preliminare de partid pentru desemnarea candidaţilor proprii la
alegerile parlamentare, pe baza Regulamentului aprobat de Consiliul Naţional;
(12) conduce operativ campaniile electorale ale P.S.D. pentru alegerile prezidenţiale,
parlamentare şi locale, precum şi participarea cetăţenilor la referendumuri;
(13) iniţiază şi realizează relaţiile P.S.D. pe plan intern şi internaţional cu alte partide şi
organizaţii politice sau apolitice, precum şi cu sindicatele şi patronatele;
(14) îndrumează şi controlează activitatea Consiliilor organizaţiilor judeţene şi al
municipiului Bucureşti;
(15) organizează periodic întâlniri cu preşedinţii Consiliilor organizaţiilor judeţene şi al
municipiului Bucureşti;
(16) înfiinţează şi coordonează publicaţiile centrale ale P.S.D.;
(17) validează rezultatul alegerilor preliminare pentru desemnarea candidaţilor partidului la
alegerile parlamentare. Confirmă listele finale de candidaţi ai Partidului Social Democrat
pentru cele două Camere ale Parlamentului pentru fiecare judeţ, în ordinea descrescătoare
a numărului de voturi obţinute de aceştia. Lista de candidaţi stabilită la alegerile preliminare
pentru cele două Camere ale Parlamentului poate fi completată de către Comitetul Executiv
Naţional cu candidaţi propuşi la nivel central, cu consultarea organizaţiilor judeţene şi a
municipiului Bucureşti;
(18) confirmă propunerile de candidaţi pentru organele administraţiei publice locale în
funcţiile de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Consiliilor judeţene administrative, de primari ai
municipiilor şi sectoarelor, de primar general al municipiului Bucureşti, precum şi în funcţiile
de prefect şi subprefect;
(19) confirmă conducerile grupurilor parlamentare, candidaţii P.S.D. pentru Birourile
Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor şi pentru conducerea Comisiilor
Permanente ale acestora;
34
(20) coordonează activitatea tuturor organismelor înfiinţate prin hotărâri ale Congresului
sau ale Consiliului Naţional, cu excepţia Comisiei Naţionale de Control Financiar şi a
Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală;
(21) coordonează activitatea Organizaţiei de Tineret şi a Organizaţiei de Femei;
(22) adoptă Regulamentele de organizare şi funcţionare ale organismelor partidului;
(23) verifică respectarea prevederilor Statutului privind desfăşurarea Conferinţelor judeţene
şi a municipiului Bucureşti; stabileşte norme privind numărul şi structura consiliilor şi
birourilor organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti; validează lucrările şi hotărârile
acestora;
(24) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de Statut.
Articolul 65
În cazul în care una din funcţiile în cadrul Comitetului Executiv Naţional devine vacantă,
aceasta se ocupă la prima şedinţă a Consiliului Naţional.
Articolul 66
Pentru organizarea activităţii curente, Comitetul Executiv Naţional al P.S.D. desemnează,
la propunerea secretarului general, 7-9 secretari executivi care coordonează activităţile din
domeniile: organizatoric; analiză politică; imagine; relaţiile cu mass-media; resurse umane;
logistică şi bunuri materiale; relaţii internaţionale şi, după caz, altele.
Secţiunea a 8-a
Biroul Permanent Naţional
Articolul 67
(1) Biroul Permanent Naţional este organismul operativ de analiză şi decizie a partidului;
(2) Biroul Permanent Naţional cuprinde un număr de maximum 35 membri. Biroul
Permanent Naţional are următoarea componenţă: preşedintele PSD, preşedintele executiv,
secretarul general al partidului; 11 vicepreşedinţi, aleşi prin vot secret de Congresul
partidului, preşedintele Consiliului Naţional al PSD; preşedinţii Camerelor Parlamentului
care nu ocupă o funcţie din cele enunţate mai sus; primul - ministru al Guvernului; liderii
grupurilor parlamentare; preşedintele Organizaţiei de tineret; preşedintele Organizaţiei de
femei; directorul Institutului Social Democrat; reprezentantul preşedinţilor consiliilor
judeţene administrative; reprezentantul primarilor de municipii, membri ai PSD; preşedinţii
de organizaţii judeţene, care vor reprezenta cele 8 regiuni de dezvoltare economică.
(3) Biroul Permanent Naţional se întruneşte bilunar şi ori de câte ori este nevoie.
35
Secţiunea a 9-a
Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală
Articolul 68
(1) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală veghează la aplicarea riguroasă a
Statutului PSD şi sesizează forurile de partid în legătură cu hotărârile nestatutare.
(2) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală din cadrul partidului Social Democrat
este organul de jurisdicţie internă, constituit la nivel naţional, cu activitate permanentă.
(3) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală are competenţa – la sesizare sau din
oficiu - de cercetare şi constatare a existenţei conflictelor de interese şi a
incompatibilităţilor, precum şi a cazurilor de încălcare a legilor, a Statutului şi a normelor
morale de comportament de către membrii Consiliului Naţional, miniştri, secretari de stat,
prefecţi, preşedinţi ai Consiliilor judeţene administrative, care nu sunt membri ai Consiliului
Naţional.
(4) Cercetează conflictele intervenite între organele de conducere din judeţe diferite,
precum şi dintre acestea şi cele de la nivel naţional, şi soluţionează contestaţiile formulate
împotriva hotărârilor pronunţate de Comitetul Executiv Naţional al PSD.
(5) Soluţionează definitiv contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de Comisiile
Judeţene de Arbitraj şi Integritate Morală.
(6) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală se alege de către Congresul PSD
pentru un mandat de 2 ani.
(7) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală este compusă din 55 membri.
(8) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală este condusă de un birou format din
preşedinte ales de Congres, 1 prim-vicepreşedinte, 8 vicepreşedinţi,1 secretar, aleşi prin
vot secret de Comisie.
(9) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală aplică măsurile sau sancţiunile
prevăzute de Statutul PSD.
(10) Hotărârile Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală pot fi contestate, după
caz, la Congresul partidului sau la Consiliul Naţional.
(11) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală îşi desfăşoară activitatea pe baza
Regulamentului de organizare şi funcţionare, aprobat de Comitetul Executiv Naţional al
PSD.
(12) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală prezintă Congresului PSD rapoarte
de activitate.
(13) Persoanele alese în Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală nu pot face
parte din Consiliul Naţional al PSD sau din Comisia Naţională de Control Financiar.
(14) Preşedintele Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală participă, cu drept de
vot consultativ, la şedinţele Consiliului Naţional al PSD şi ale Comitetului Executiv Naţional.
36
Secţiunea a 10-a
Comisia Naţională de Control Financiar
Articolul 69
(1) Comisia Naţională de Control Financiar este organul care verifică întreaga activitate
financiară a partidului şi este aleasă de Congresul PSD pe o perioadă de 2 ani.
(2) Comisia Naţională de Control Financiar este alcătuită din 27-51 membri, aleşi prin vot
secret.; Comisia este condusă de un birou format din preşedinte, 2 vicepreşedinţi, şi un
secretar, aleşi prin vot secret, de aceasta.
(3) Comisia funcţionează pe baza regulamentului propriu, aprobat de Comitetul Executiv
Naţional.
(4) Comisia are dreptul de a controla, din proprie iniţiativă sau ca urmare a reclamaţiilor şi
sesizărilor primite, modul de formare şi utilizare a bugetelor organizaţiilor judeţene şi a
municipiului Bucureşti ale P.S.D., precum şi a celui la nivel naţional.
(5) Comisia controlează activitatea Comisiilor Judeţene de Control Financiar, precum şi pe
cea a Comisiei municipiului Bucureşti.
(6) Comisia avizează reglementările de ordin intern ale partidului privind gestionarea
resurselor financiare, întocmirea bugetelor de venituri şi cheltuieli şi a bilanţurilor contabile.
(7) Comisia verifică modul de utilizare a alocaţiilor primite de la bugetul de stat potrivit legii.
(8) Concluziile verificărilor efectuate de Comisie sunt prezentate în informări adresate
Comitetului Executiv Naţional şi în rapoarte înaintate Consiliului Naţional şi, respectiv,
Congresului P.S.D.
Secţiunea a 11-a
Comitetul Financiar
Articolul 70
Pentru asigurarea surselor de finanţare şi a bazei materiale necesare realizării activităţii
partidului, pe plan central, se constituie Comitetul Financiar format din 7-9 membri,
desemnaţi de Comitetul Executiv Naţional al P.S.D., care numeşte şi preşedintele acestuia.
Articolul 71
(1) Comitetul Financiar prezintă, anual, informări Comitetului Executiv Naţional al P.S.D.
asupra constituirii şi folosirii bazei financiare a partidului.
(2) Funcţia de membru în Comitetul Financiar este incompatibilă cu orice altă funcţie în
Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală ori în Comisia Naţională de Control
Financiar.
37
C A P I T O L U L V
PROCEDURA DE ALEGERE A ORGANELOR DE CONDUCERE
ALE P.S.D.
Secţiunea 1
La nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi
sectoarelor din municipiul Bucureşti
Articolul 72
(1) În vederea alegerii Biroului, adunarea generală sau conferinţa organizaţiilor comunale şi
orăşeneşti desemnează prin vot, dintre membrii săi, o comisie de propuneri alcătuită din 3
membri, care aleg dintre ei preşedintele comisiei.
(2) Comisia va prezenta adunării generale sau, după caz, conferinţei, candidaţii pe funcţii,
conform numărului de membri ai Biroului stabilit de Comitetul Executiv al Consiliului
organizaţiei judeţene, în funcţie de mărimea organizaţiei respective.
(3) Propunerile înscrise nominal pe buletinul de vot sunt supuse aprobării adunării generale
sau conferinţei şi se adoptă, prin votul secret, de majoritatea membrilor prezenţi.
Articolul 73
(1) Pentru alegerea Consiliilor organizaţiilor municipale sau ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene sau al municipiului
Bucureşti stabileşte numărul membrilor acestora în funcţie de mărimea organizaţiilor
respective.
(2) Conferinţa organizaţiei municipale şi a organizaţiilor sectoarelor municipiului Bucureşti
desemnează, prin vot, dintre membrii săi, o comisie de propuneri alcătuită din 5-7 membri,
care aleg dintre ei preşedintele comisiei.
(3) Comisia prezintă Conferinţei candidaturile nominale.
(4) Propunerile comisiei se înscriu pe buletinele de vot, după aprobarea prealabilă de către
Conferinţă, şi se adoptă, prin vot secret, de majoritatea membrilor prezenţi.
Articolul 74
(1) Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene sau al municipiului Bucureşti
stabileşte numărul membrilor Comitetelor consiliilor organizaţiilor municipale sau de sector
ale municipiului Bucureşti, în funcţie de mărimea organizaţiilor respective.
(2) Consiliul organizaţiei municipale şi a sectoarelor municipiului Bucureşti desemnează
prin vot, dintre membrii săi, o comisie de propuneri alcătuită din 3-5 membri, care aleg
dintre ei preşedintele comisiei.
38
(3) Comisia de propuneri prezintă Consiliului organizaţiilor respective candidaturile
nominale pe funcţii.
(4) Candidaturile nominale se aprobă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Secţiunea a 2-a
La nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti
Articolul 75
(1) În vederea alegerii Consiliului organizaţiei judeţene şi a municipiului Bucureşti, a
preşedintelui acestor organizaţii, a Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală şi a
Comisiei de Control Financiar, Conferinţa organizaţiei judeţene şi a municipiului Bucureşti
stabileşte numărul membrilor acestora şi desemnează prin vot o comisie de propuneri,
formată din 7-9 membri, care îşi alege dintre ei preşedintele.
(2) Comisia va prezenta propunerile de candidaţi pentru funcţia de preşedinte, pentru
membrii Consiliului judeţean, ai Comisiei de Arbitraj şi Integritate Morală şi Comisiei de
Control Financiar, din rândul membrilor care şi-au depus candidatura, al candidaţilor
desemnaţi în adunările generale sau în conferinţele organizaţiilor comunale, orăşeneşti şi
municipale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi pe cei admişi să
candideze direct în conferinţă.
(3) Propunerile înscrise nominal pe buletine de vot sunt aprobate, prin vot secret, de către
membrii prezenţi la adunările generale sau conferinţe, considerându-se aleşi acei candidaţi
care, în limita locurilor stabilite, au întrunit cele mai multe voturi.
Articolul 76
(1) Numărul membrilor Comitetului Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene şi al
municipiului Bucureşti se stabileşte de Comitetul Executiv Naţional al P.S.D.
(2) Pentru alegerea Comitetului Executiv, Consiliul organizaţiei judeţene, respectiv al
municipiului Bucureşti, alege o comisie de propuneri, formată din 5-7 membri, care aleg
dintre ei un preşedinte.
(3) Comisia de propuneri prezintă Consiliului organizaţiei judeţene, respectiv al
municipiului Bucureşti, candidaturile nominale, pe funcţii.
(4) Candidaturile nominale se aprobă de Consiliu, cu majoritatea membrilor prezenţi.
39
Secţiunea a 3-a
La nivel naţional
Articolul 77
(1) Congresul stabileşte prin vot numărul membrilor Consiliului Naţional, al vicepreşedinţilor
partidului, al Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală, ai Comisiei Naţionale de
Control Financiar şi alege din rândul delegaţilor o comisie de propuneri, care îşi
desemnează un preşedinte.
(2) Comisia va prezenta propunerile de candidaţi pentru funcţiile de preşedinte, preşedinte
executiv, secretar general, vicepreşedinţi, pentru membrii Consiliului Naţional, preşedintele
şi membrii Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală şi membrii Comisiei Naţionale
de Control Financiar, din rândul membrilor care şi-au depus candidatura, pe baza
propunerilor de candidaţi desemnaţi în conferinţele organizaţiilor judeţene, în cea a
municipiului Bucureşti, precum şi direct la Congres;
(3) Pentru funcţiile de preşedinte, preşedinte executiv, secretar general, vicepreşedinţi,
Consiliul Naţional cât şi pentru cele două Comisii prevăzute la alineatul 2 şi preşedintele
Comisiei de Arbitraj şi Integritate Morală, dintre candidaţi se declară aleşi cei care întrunesc
cel mai mare număr de voturi din totalul numărului de voturi valabil exprimate.
Articolul 78
(1) Consiliul Naţional stabileşte numărul membrilor Comitetului Executiv Naţional şi
desemnează o comisie de propuneri. Membrii comisiei îşi aleg dintre ei un preşedinte.
(2) Comisia de propuneri prezintă candidaturile nominale pentru Preşedintele Consiliului
Naţional, Trezorierul partidului şi membrii Comitetului Executiv Naţional, pe funcţii.
(3) Candidaturile nominale se aprobă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Secţiunea a 4-a
Comisiile de validare
Articolul 79
(1) În vederea verificării modului de respectare a normelor statutare cu privire la alegerea
delegaţilor la Conferinţele organizaţiilor judeţene sau la Congresul P.S.D. se constituie
comisii de validare la nivelul conferinţelor, respectiv al Congresului, alcătuite după cum
urmează:
a) la comune şi oraşe din 3-5 membri;
b) la municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti din 5-7 membri;
c) la judeţe şi municipiul Bucureşti din 7-9 membri;
d) la Congres din 9-15 membri.
(2) Membrii Comisiei de validare sunt aleşi dintre delegaţii la Conferinţele respective sau,
după caz, la Congresul P.S.D. şi îşi aleg din rândul acestora un preşedinte.
(3) Comisia de validare verifică mandatele delegaţilor, constată cvorumul statutar de
şedinţă şi prezintă Conferinţei sau Congresului procesul-verbal cu privire la acestea.
40
C A P I T O L U L VI
ORGANIZAŢIA DE FEMEI ŞI
ORGANIZAŢIA DE TINERET A P.S.D.
Secţiunea 1
Organizaţia de femei a P.S.D.
Articolul 80
(1) Pentru asigurarea reprezentării şi participării active a femeilor la întreaga viaţă politică,
economică, socială şi culturală în cadrul P.S.D. se constituie şi funcţionează Organizaţia de
femei a P.S.D.
(2). Din Organizaţia de femei a Partidului Social Democrat pot face parte femeile care au
calitatea de membru al P.S.D.
Articolul 81
Organizaţia de femei a P.S.D. urmăreşte, cu prioritate, următoarele obiective:
(1) elaborarea ofertelor politice ale P.S.D. adresate femeilor în domeniul economic, social şi
cultural;
(2) realizarea de analize privind situaţia copiilor şi femeii în societate şi îmbunătăţirea
statutului acestora;
(3) organizarea de acţiuni de pregătire în vederea promovării femeilor în structurile de
decizie ale partidului şi asumării unor responsabilităţi şi demnităţi publice.
Articolul 82
(1) În cadrul organizaţiilor P.S.D.- comunale, orăşeneşti, municipale, sectoarelor
municipiului Bucureşti, judeţene şi a municipiului Bucureşti - se constituie organizaţii de
femei.
(2) Comitetele Executive ale consiliilor de la toate nivelurile partidului coordonează şi
sprijină politic şi material activităţile organizaţiilor de femei respective.
(3) Organizaţia de femei din cadrul P.S.D. îşi desfăşoară activitatea pe baza unui
regulament propriu aprobat de Comitetul Executiv Naţional al P.S.D.
(4) Organizaţia de femei a P.S.D. poate să se afilieze la organizaţiile internaţionale ale
femeilor social-democrate şi poate colabora cu acestea pe baza aprobărilor Comitetului
Executiv Naţional.
(5) În cadrul Organizaţiei de femei se pot constitui asociaţii profesionale ale femeilor şi
cluburi ale femeilor social-democrate.
41
Secţiunea a 2-a
Organizaţia de tineret a P.S.D. – Tineretul Social Democrat
Articolul 83
(1) Pentru stimularea participării tineretului la viaţa politică, în cadrul Partidului Social
Democrat se constituie şi funcţionează Organizaţia de tineret a P.S.D., denumită prescurtat
T.S.D. – Tineretul Social Democrat, căreia îi revine principala responsabilitate a activităţii
politice a partidului în domeniul tineretului.
(2) Din organizaţia de tineret T.S.D., pot face parte tineri cu vârsta cuprinsă între 18-35 de
ani, care au calitatea de membru al P.S.D., precum şi tineri care au împlinit vârsta de 16
ani.
Articolul 84
Organizaţia de tineret a P.S.D. urmăreşte, cu prioritate, următoarele obiective:
(1) realizarea de analize privind starea tineretului român; elaborarea ofertelor politice ale
partidului adresate tinerilor;
(2) iniţierea şi organizarea unor programe sociale, economice, politice, educative, culturale,
distractive, sportive şi turistice, corespunzătoare intereselor şi aspiraţiilor tinerilor;
(3) organizarea de acţiuni de pregătire şi perfecţionare ale tinerilor membri ai P.S.D., în
vederea promovării acestora în structurile de decizie ale partidului şi a asumării unor
responsabilităţi şi demnităţi publice de către aceştia.
Articolul 85
(1) În cadrul organizaţiei P.S.D. – comunale, orăşeneşti, municipale, sectoarelor
municipiului Bucureşti, judeţene şi a municipiului Bucureşti, se constituie organizaţii de
tineret.
(2) În cadrul Organizaţiei de tineret a P.S.D. se constituie Liga Studenţilor, Liga Elevilor şi
alte cluburi şi ligi pe probleme specifice tineretului.
(3) Comitetele Executive ale consiliilor P.S.D. de la toate nivelurile partidului coordonează
activitatea organizaţiilor de tineret respective.
(4) Organizaţia de tineret a P.S.D. îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament
propriu, aprobat de Comitetul Executiv Naţional.
(5) Organizaţia de tineret a P.S.D. se poate afilia la organizaţiile internaţionale ale
tineretului social democrat şi poate colabora cu acestea pe baza aprobărilor Comitetului
Executiv Naţional.
42
C A P I T O L U L VII
GRUPURILE PARLAMENTARE ŞI MINISTERIAL.
LIGA NAŢIONALĂ A PRIMARILOR ŞI CONSILIERILOR
Secţiunea 1
Grupurile parlamentare şi ministerial
Articolul 86
(1) Grupurile parlamentare ale P.S.D. din Camera Deputaţilor şi din Senat sunt alcătuite din
toţi membrii partidului aleşi pe listele acestuia în cele două Camere.
(2) Grupurile parlamentare se organizează şi îşi desfăşoară activitatea pe baza unui
regulament propriu, aprobat de Comitetul Executiv Naţional.
(3) Grupurile parlamentare îşi aleg conduceri proprii, propun candidaţii lor pentru Birourile
Permanente ale Camerelor şi pentru Birourile Comisiilor permanente ale acestora.
(4) Deputaţii şi senatorii care părăsesc grupurile parlamentare ale P.S.D. îşi pierd calitatea
de membru al partidului.
(5) Membrii grupurilor parlamentare excluşi sau care demisionează din partid au datoria
morală de a renunţa la mandatul de deputat sau de senator obţinut pe listele P.S.D., astfel
încât locurile lor să poată fi ocupate de cei care urmează imediat pe liste în circumscripţiile
respective, potrivit dispoziţiilor Legii electorale şi Regulamentelor celor două Camere ale
Parlamentului.
(6) Grupul ministerial este alcătuit din toţi miniştrii şi secretarii de stat, membri ai P.S.D.
(7) Grupul ministerial se organizează şi îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament
propriu aprobat de Comitetul Executiv Naţional.
Secţiunea a 2-a
Liga Naţională a Primarilor şi Consilierilor P.S.D.
Articolul 87
(1) Liga Naţională a Primarilor şi Consilierilor cuprinde: preşedinţii şi vicepreşedinţii
Consiliilor Judeţene Administrative, primarii şi viceprimarii din municipii, oraşe şi comune;
consilierii judeţeni şi consilierii locali de la municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti,
precum şi consilieri locali de la oraşe şi comune - membri ai P.S.D.
43
(2) Liga Naţională a Primarilor şi Consilierilor acţionează pentru aplicarea obiectivelor
specifice din Programul Politic al P.S.D. şi din Programul partidului privind activitatea
autorităţilor publice locale; urmăreşte respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei şi ale legilor ţării; acţionează pentru consolidarea
autonomiei locale şi descentralizarea serviciilor publice, pentru modernizarea şi dezvoltarea
localităţilor şi creşterea calităţii serviciilor către populaţie.
(3) Liga Naţională a Primarilor şi Consilierilor se organizează şi îşi desfăşoară activitatea pe
baza unui regulament propriu aprobat de Comitetul Executiv Naţional al P.S.D.
(4) La nivelul judeţelor se constituie Liga Judeţeană a Primarilor şi Consilierilor judeţeni şi
Locali ai Partidului Social Democrat care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament
aprobat de Comitetul Executiv al Consiliului judeţean.
(5) Membrii grupurilor de consilieri locali şi judeţeni care sunt excluşi sau care
demisionează din partid au datoria morală de a renunţa şi la mandatul obţinut în consiliile
locale şi judeţene respective.
44
C A P I T O L U L VIII
RELAŢIA P.S.D. CU SOCIETATEA CIVILĂ
Secţiunea 1
Relaţia P.S.D. cu Institutul Social Democrat
Articolul 88
(1) Pe lângă Partidul Social Democrat funcţionează, în condiţiile legii, Institutul Social
Democrat (I.S.D.), structură de teorie politică.
(2) I.S.D. efectuează cercetări ştiinţifice privind: Revoluţia Română; modernizarea societăţii
contemporane şi social-democraţia românească şi europeană;
(3) I.S.D. elaborează programe politice şi lucrări doctrinare; iniţiază programe de
învăţământ adresate cu deosebire liderilor tineri din partid; organizează acţiuni destinate
schimburilor de idei, dezvoltării relaţiilor de colaborare cu structuri similare din ţară şi
străinătate, activităţi editoriale.
Secţiunea a 2-a
Relaţia P.S.D. cu Sindicatele
Articolul 89
(1) P.S.D. sprijină activităţile specifice sindicatelor în vederea realizării efective a măsurilor
de protecţie socială, garantării dreptului la muncă, combaterii şomajului, asigurării unui trai
decent tuturor categoriilor de cetăţeni ai ţării, promovării unei legislaţii care să asigure
cadrul juridic pentru manifestarea deplină a capacităţilor creatoare şi garantării drepturilor
salariaţilor.
(2) P.S.D. acţionează pentru apărarea drepturilor membrilor de sindicat ce decurg din
legislaţia muncii şi din contractele colective de muncă.
(3) P.S.D. iniţiază periodic consultări cu sindicatele pentru examinarea problemelor sociale
ale salariaţilor, pentru elaborarea unor proiecte de acte normative care privesc raporturile
de muncă şi protecţia socială.
45
Secţiunea a 3-a
Relaţia P.S.D. cu patronatele
Articolul 90
(1) P.S.D. susţine activitatea patronatelor pentru iniţierea, elaborarea şi promovarea
programelor de dezvoltare, de restructurare, de privatizare şi de cooperare economică, în
condiţiile legii.
(2) P.S.D. stimulează iniţiativa privată, mai ales în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii,
inclusiv prin promovarea unor propuneri legislative specifice.
(3) P.S.D. iniţiază periodic consultări cu patronatele în probleme de interes comun.
Secţiunea a 4-a
Relaţia P.S.D. cu organizaţiile de revoluţionari
Articolul 91
(1) P.S.D., fidel idealurilor Revoluţiei Române din Decembrie 1989, acţionează pentru
cinstirea eroilor martiri, a urmaşilor acestora, a răniţilor, a luptătorilor şi participanţilor la
acţiunile pentru victoria Revoluţiei.
(2) P.S.D. sprijină organizaţiile revoluţionarilor în demersurile acestora pentru aplicarea şi
respectarea legilor privitoare la revoluţionari.
(3) P.S.D. iniţiază consultări periodice cu organizaţiile de revoluţionari pentru cunoaşterea
problemelor concrete cu care se confruntă acestea, în vederea identificării soluţiilor legale.
46
Secţiunea a 5-a
Relaţia P.S.D. cu comitetele de sprijin electoral şi
comisiile electorale
Articolul 92
La nivelul localităţilor, al judeţelor şi al municipiului Bucureşti, precum şi la nivel naţional, se
constituie comisii electorale sau, după caz, comitete de sprijin electoral, formate din
personalităţi marcante – membri ai P.S.D. şi simpatizanţi – desemnate de Comitetele
Executive ale Consiliilor organizaţiilor judeţene şi al municipiului Bucureşti, respectiv de
Comitetul Executiv Naţional al P.S.D.
Secţiunea a 6-a
Relaţia PSD cu Internaţionala Socialistă (I.S.) şi
Partidul Socialiştilor Europeni (P.E.S.)
Articolul 93
(1) Partidul Social Democrat este membru cu drepturi depline al Internaţionalei Socialiste
(I.S.).
(2) Partidul Social Democrat este membru cu drepturi depline al Partidului Socialiştilor
Europeni (P.E.S.).
(3) Partidul Social Democrat poate invita organizaţiile partidelor afiliate PES să participe la
unele manifestări politice în România.
(4) Partidul Social Democrat va aplica pe carnetul de membru şi pe toate simbolurile
oficiale ale partidului emblema Partidului Socialiştilor Europeni.
47
C A P I T O L U L IX
ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI ŞI
SURSELE DE FINANŢARE
Secţiunea 1
Administrarea patrimoniului
Articolul 94
(1) Partidul Social Democrat deţine bunuri mobile şi imobile necesare desfăşurării activităţii
sale specifice.
(2) Comitetul Executiv Naţional al P.S.D. elaborează norme privind realizarea şi utilizarea
veniturilor financiare, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
(3) Comitetul Executiv Naţional al P.S.D. numeşte câte un mandatar financiar, în condiţiile
legii, pe perioada campaniilor electorale locale, parlamentare şi prezidenţiale.
Secţiunea a 2-a
Surse de finanţare
Articolul 95
(1) Sursele de finanţare ale partidului sunt:
a) cotizaţii ale membrilor de partid;
b) donaţii şi legate;
c) venituri provenite din activităţi proprii;
d) subvenţii de la bugetul de stat acordate în condiţiile legii.
(2) Operaţiunile de încasări şi plăţi ale partidului se efectuează prin conturi în lei şi în valută
deschise la unităţi bancare cu sediul în România, potrivit legii.
(3) Cuantumul cotizaţiei, repartizarea şi utilizarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a
Biroului Permanent Naţional al P.S.D.
48
C A P I T O L U L X
DISPOZIŢII FINALE
Articolul 96
(1) Activitatea în cadrul Partidului Social Democrat se desfăşoară în conformitate cu
prevederile Legii partidelor politice şi ale prezentului Statut.
(2) Organele locale ale partidului pot reprezenta partidul în relaţiile cu autorităţile
administraţiei publice locale şi alte autorităţi la nivel local, pot deschide conturi la bancă şi
răspund de gestionarea acestora.
Articolul 97
(1) Libertatea cuvântului este asigurată în întregime de presa scrisă şi vorbită a P.S.D.
(2) Publicaţiile care sunt proprietatea P.S.D. sau apar ca organe de presă ale sale trebuie
să exprime doctrina şi punctele de vedere politice ale partidului, adoptate de organele sale
de conducere.
(3) La nivelul judeţelor sau al municipiului Bucureşti, coordonarea activităţii de presă este
exercitată de Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene, respectiv al
municipiului Bucureşti.
(4) Legăturile cu mass-media la nivel central se asigură prin Biroul de presă al P.S.D.
Articolul 98
Membrii organelor teritoriale ale partidului, ai parlamentului, demnitarii de stat, prefecţii,
subprefecţii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene administrative şi ale
municipiului Bucureşti, consilierii judeţeni şi locali, primarii şi viceprimarii, care sunt membri
ai P.S.D., sunt obligaţi să-şi declare, în condiţiile legii, averea şi sursele de venituri atât la
începutul, cât şi la sfârşitul mandatului.
Articolul 99
(1) Pe listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat pot fi propuse atât
personalităţi din circumscripţiile electorale, cât şi personalităţi de la nivel central.
(2) Propunerile de candidaţi de la nivel central nu pot depăşi 1/3 din numărul total de
mandate stabilit prin lege pentru fiecare circumscripţie electorală.
49
Articolul 100
La Conferinţele organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi la Congresul
partidului, participă, ca invitaţi, deputaţi, senatori, demnitari de stat, primari, viceprimari şi
consilieri locali, care nu au fost aleşi ca delegaţi la aceste Conferinţe.
Articolul 101
Partidul Social Democrat îşi poate înceta activitatea conform prevederilor legale prin :
a) autodizolvare;
b) dizolvare pe cale judecătorească ori prin hotărâre a Curţii Constituţionale;
c) inactivitate constatată de Tribunalul Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.
Articolul 102
(1) P.S.D. sprijină activitatea asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale în demersurile
acestora de susţinere a intereselor majore ale categoriilor de cetăţeni pe care le reprezintă.
(2) P.S.D. iniţiază periodic consultări cu asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale în
probleme specifice.
(3) Organele executive ale partidului la nivel central sau local pot constitui asociaţii sau
fundaţii pentru realizarea obiectivelor partidului, cu respectarea dispoziţiilor legale în
vigoare
Articolul 103
Partidul Social Democrat este persoană juridică de drept public şi are sediul central în
municipiul Bucureşti, Şoseaua Kiseleff nr. 10, sectorul 1.
Articolul 104
Modelul drapelului şi imnul Partidului Social Democrat se stabilesc de Consiliul Naţional al
P.S.D.
Articolul 105
Iniţiativa modificării Statutului şi Programului Politic ale P.S.D. aparţine Consiliului Naţional
al Partidului Social Democrat sau unui număr de cel puţin 15 Consilii ale organizaţiilor
judeţene ale P.S.D.