Tineretul Social Democrat

Aseară l-am auzit pe domnul Traian Băsescu susţinând cu înflăcărare proiectul de lege plăsmuit de specialiştii din comisia prezidenţială întocmai după consideraţiile şi viziunea domnului preşedinte. Interesul domnului Băsescu de a vedea această lege promulgată este evident, mai mult decât atât, am văzut cum specialişti din Ministerul Sănătăţii au avut neobrăzarea de a avea opinii diferite sau observatii negative faţă de viziunea reformistă, fapt care a declanşat o stare de vădită nervozitate şi agresivitate a preşedintelui.
România are experienţă la capitolul conducători care nu pot fi contrazişi, care au întotdeauna dreptate şi care cunosc cel mai bine ce este de făcut. Prin viziunea îngustă şi încăpăţânarea cu care respinge orice opinie care contravine părerilor sale, domnul Băsescu se apropie mai degrabă de Elena Ceauşescu decât de Carol Davila şi, asemeni acesteia, declaraţiile lui au doar pojghiţă extrem de firavă de cunoştinte.
“Avem un sistem care are o bază extrem de bună, a fost bine creat, de aceea aşezarea pe el a unor elemente de sector privat este foarte bună” (Traian Basescu). Mă întreb dacă nu cumva elementele de sector privat reprezintă adevăratul interes care stă în spatele acestui proiect de lege, dacă cedarea sistemului de asigurări de sănătate către companiile private nu este miza sănătăţii publice în acest moment şi dacă este adevărat zvonul conform căruia preşedinţia Agenţiei Naţionale de Calitate şi Informaţii în Sănătate, nou-înfiinţatul decident suprem în sănătate, îi este dedicată lui Sebastian Vlădescu.
“Şi decât să cumpărăm ambulanţe, mai bine mai cumpărăm nişte maşini din alea de tăiat la descarcerare”. Aceasta este părerea domnului Băsescu despre sistemul de urgenţă, decât să investim bani în salvarea vieţilor omeneşti, mai bine investim în cele care au grijă de cadavre. Atitudinea preşedintelui statului faţă de acest subiect şi cinismul cu care pune în balanţă salvarea vieţilor omeneşti şochează şi demonstrează că interesul său nu este nicidecum binele populaţiei, ci decimarea acesteia. Este firesc ca statul să asigure serviciul de urgenţă pentru cetăţenii săi, pentru că de aceea ei plătesc asigurari de sănătate şi impozite, nu pentru ca statul să dea din umeri şi să-i trimită către o clinică privată atunci când sănătatea lor este afectată.
Este stângist ca statul să aibă grijă de sănătatea cetăţenilor săi, este stângist să nu faci negoţ din sistemul de urgenţă, este stângist să te aştepţi ca statul să-ţi asigure un minim de servicii medicale în schimbul tuturor taxelor pe care le colectează, este stângist ca un secretar de stat din Ministerul Sănătăţii să-şi facă publică opinia. Aş spune că este mai degrabă dispreţ din partea şefului statului pentru poporul pe care-l guvernează, decât apartenenţa la orice doctrină politică de stânga sau de dreapta. Este dispreţ să te joci de-a ghicitul cu organizarea sistemului de sănătate publică şi este greşit să rezumi o divergenţă de opinii într-o ghicitoare asupra celui care va pleca, ministrul sau secretarul de stat.
Pentru domnul preşedinte “profesorii ăia universitari din medicină sunt aroganţi”, pentru domnul preşedinte sistemul nostru e stângist, dar pentru cetăţenii de rând tratarea la Viena, unde poate medicii nu sunt aroganţi, nu este tocmai la îndemână. Traian Băsescu desconsideră cadrele medicale precum şi specialiştii din sistemul sanitar şi vrea cu orice preţ reformă, aşa cum este ea văzută de domnia sa. Din păcate statul pe mare pentru perioade lungi de timp cauzează momente de nebunie şi poate că asistam cu toţii la unul dintre acestea.